Patriarhia despre taxa pe bacşiş: Nu suntem firmă, veniturile merg la activităţi spirituale!

Postat la: 13.05.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Cultele religioase nu sunt organizate ca societăţi comerciale, ci constituie comunităţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru activităţi spirituale, culturale, educaţionale şi social-filantropice, spune Patriarhia Română. Declaraţia vine în urma unor discuţiilor vizavi de taxa pe bacşiş.

Poziţia Patriarhiei vine în urma unor discuţii din mass-media, în care "s-au vehiculat opinii inexacte despre statutul juridic şi fiscal al cultelor", a explicat pentru Adevărul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. "Codul fiscal al României precizează la art. 15 alin.1 lit. f că veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc.) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor", arată conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) într-un comunicat de presă.

Patriarhia mai spune că statutul juridic şi fiscal al cultelor religioase din România este în general similar cu cel al cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, "tocmai pentru că autorităţile de stat din ţările respective constată şi recunosc importanţa activităţii acestora în societate". Potrivit Patraiarhiei, donaţiile credincioşilor sunt înregistrate în evidenţa contabilă a fiecărei parohii. Concret, potrivit unei hotărâri a Sfântului Sinod, după fiecare slujbă, membri ai consiliului parohial consemnează într-un proces verbal suma colectată, care este imediat înregistrată în evidenţa contabilă a fiecărei parohii. Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul cutiei milelor, iar pentru contribuţiile benevole de la serviciile religioase (botezuri şi cununii) se eliberează chitanţă. Această disciplină financiar-contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti este verificată periodic de către serviciul audit al fiecărei eparhii, susţine conducerea BOR. Veniturile înregistrate sunt folosite pentru plata salariilor personalului deservent, a impozitelor şi contribuţiilor sociale, a utilităţilor (curent electric, gaze, apă etc.), pentru întreţinerea şi reparaţia locaşurilor de cult şi a altor clădiri bisericeşti, conform prevederilor menţionate din Codul fiscal, mai spune sursa citată, arătând că, în plus, fiecare parohie desfăşoară activităţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale în favoarea comunităţii de credincioşi, activităţi susţinute financiar din venituri proprii.

"Credincioşii susţin financiar parohiile cărora aparţin deoarece sunt beneficiarii activităţii acestora şi au posibilitatea de a constata din desfăşurarea acestor activităţi cum sunt utilizate donaţiile lor, cu aprobarea consiliilor parohiale în care ei sunt reprezentaţi prin consilierii mireni. Unităţile bisericeşti ale Bisericii Ortodoxe Române (eparhii, parohii şi mănăstiri) au de întreţinut permanent un patrimoniu important format din locaşuri de cult şi alte clădiri bisericeşti (reprezentând cea mai mare parte a patrimoniului cultural naţional) şi o semnificativă operă social-filantropică şi educaţională în societatea românească, în care sunt încă mulţi oameni săraci. În prezent, în Biserica Ortodoxă Română funcţionează 785 de instituţii şi servicii sociale şi sunt derulate 576 de programe sociale", se mai spune în comunicat. Cultele religioase, mai spune Patriarhia, "nu sunt organizate ca societăţi comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.) şi, ca atare, nu urmăresc profitul, ci ele constituie comunităţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru susţinerea activităţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice în folosul societăţii".