O femeie nu este lăsată să îngrijească un copil abandonat

• Tweet

Rândurile scrise de Daniela Botezatu au rupt inimile tuturor celor care le-au citit. Povestea micuțului ei prieten, pe care l-a cunoscut într-un spital, abandonat de părinți pentru că suferă de o boală incurabilă, merită citită în special de autoritățile aflate în măsură să schimbe sistemul problematic în care se regăsesc acești copii.

„Am sa va spun o poveste. O poveste tristă și adevărată. Am un bun prieten. Michelucci cel mic care a implinit 2 ani luna aceasta. Eu îl cunosc de anul trecut de pe 14 Octombrie de la o acțiune de voluntariat făcută la Marie Curie unde a fost operat sa i se scoată gastrostoma care i se infectase. Suferă de o boala genetica rară Sindromul Prader Willi. Când l-am cunoscut era ca o cârpă iar la spital spuneau ca nu vede și nu aude. Părea un bebeluș de 5 luni. L-am vizitat aproape zilnic de când îl cunosc. Am mers după el în 3 spitale din București . Pe 17 februarie l-am si botezat.Nu a fost vizitat de nimeni in tot acest timp în afară de mine. Cu multa dragoste seara de seara, exerciții de stimulare audio-vizuala, kinetoterapie pe care am plătit -o eu initial, prietenul meu si-a revenit puțin care putin. A început sa mănânce își tine singurel capul, prinde lucruri în mânuțe, rade chiar dacă nu se aude .... dar se vede ca este vesel. Are și voce, câteodată scoate niște sunete haioase.

A fost totul ok pana 25.04.2018 când a fost trimis la un centru din Slobozia pentru ca nu mai existau motive ca sa stea internat,el fiind născut în Slobozia A fost foarte trist cu 2 zile înainte sa plece. Parcă știa. Salvarea aia era prea mare pentru un copilaș ca el ... Și de fapt nu îl salva .. A doua zi dimineață la nici 24 de ore după ce a fost transferat am fost sa-l văd. Nu era la centru. Era la spitalul județean. Pentru ca nu a mâncat nimic de când a ajuns la acolo au decis sa-l interneze ca sa-l gaveze altfel risca sa moară de foame. Prietenul meu manca de toate la linguriță. Supa, iaurt, banane..... Când m-a văzut s-a lipit de pieptul meu iar când voiam sa-l îndepărtez, se agata disperat de tricou. .. Părea alt copil. Personalul când a vazut niște filmulete cu el făcute cu cateva zile înainte , a spus aceleași lucru.

Am fost la DGASPC Ialomița, am vorbit cu directorul Marcus. I-am povestit pe scurt despre prietenia noastră ăsta și pentru ca nu avea chef de mine. I-am zis ca vreau sa fac o cerere de relocare a lui la un centru din București având în vedere si faptul ca nu a fost reintegrat în familie și decât singur acolo mai bine aproape de prietena lui care îl iubește, are timp de el, care ii spune povestea vietii lui, cu care dansează tango.... Michelucci cel mic fiind un mare dansator si pasionat de tango.

Răspunsul a fost ca nu are sens sa-mi înregistreze cererea ca o sa fie oricum refuzată. Ca dacă la București îl primesc fără bani este ok. Dar ei nu pot sa plătească pe altcineva pentru niște servicii pe care le oferă și Slobozia .. Daca Statul oricum plătește acești bani,de ce sa nu stea la București unde are prieteni care îl iubesc? Cum vede aceasta direcție interesul prietenului meu? De fapt nu contează pentru ei. .. Vad doar banii ... Era sa-l pierd de 2 ori de când îl cunosc. Din păcate, cel puțin acum eu nu pot sa fac mai mult. Nu pot sa îl iau acasă sa am grija de el. Poate se va schimba situația. Intenția mea asta este.Am scris Mail -uri peste mail -uri în speranța că cineva îl va ajuta pe prietenul meu sa vină înapoi în București intr-un centru unde pot sa-i fiu mereu aproape sa-l strâng la piept sa-l iubesc și sa-l ajut în continuare. Directoarea de la centru doamna Constantinescu nu a vrut sa ne cunoastem. A sunat chiar și la spital ca sa mi se interzica sa-l vizitez.Cand i-am zis ca o sa vin sa-l vad si la centru m-a informat ca la centru copiii sunt vizitati doar de parinti care isi vad copiii la geam 10 minute!!!! Am fost la DGASPC Ialomita unde am discutat cu Dl. Badea despre asta.Ulterior directoarea Constantinescu a fost foarte amabila la telefon si am fost primită si in centru. Am facut cerere de relocare in aprile la DGASPC Ialomita. Nu am primit un raspuns oficial. Mi-a aratat dl Badea ca s-au adresat la DGASPC sector 5 sa-l primeasca pe copil."