Nolul Cod Fiscal al lui Ponta sub lupa FMI. Va trece de testul Comisiei Fondului?

• Tweet

In ultima misiune, din februarie 2015, FMI si CE si-au luat jucariile si au plecat fara sa isi dea OK-ul (sau declaratii de presa), asa ca acordul a ramas "suspendat". Punctele nevralgice au fost calendarul de liberalizare a gazelor, dar si situatia celor doua complexe energetice, Oltenia si Hunedoara. Reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) au venit in Romania, pentru a analiza masurile fiscale propuse de Guvern, dar si pentru a relua discutiile pe temele restante de la vizita precedenta.

Prezenta lor este discreta - nu dau declaratii inainte sau dupa intalniri. Insa nu trebuie sa ne lasam pacaliti de aparente. "Tace si face" ar fi zicala care s-ar potrivi situatiei. Intre timp, lucrurile au evoluat, asa ca Guvernul are ce pune pe masa negocierilor. Cu toate acestea, analistii ING Bank nu cred ca intalnirile vor reprezenta un succes 100%. "Ne asteptam ca programul sa ramana deraiat la finalul misiunii, pe 26 mai. Desi FMI nu a mai aprobat o evaluare a Romaniei in board de mai bine de un an, acest aspect a parut sa aiba un impact neutru asupra pietelor, avand in vedere contextul monetar favorabil in Europa si corectiile deficitelor externe si fiscale in ultimii ani.

Totusi, planul Guvernului de a reduce taxele ar putea majora aceste dezechilibre (mai ales deficitul bugetar in 2016) si credem ca remarcile creditorilor pe tema inversarii consolidarii fiscale ar putea cantari negativ pentru pietele locale. Alte aspecte importante ar putea veni sub forma unui nou calendar de majorari de preturi ale energiei pentru populatie", se arata in analiza ING Bank. Principala ingrijorare a creditorilor internationali o reprezinta modul in care va fi acoperita gaura la buget lasata de masurile de relaxare fiscala cuprinse in noul Cod Fiscal. Cel mai mare efect il va avea reducerea TVA de la 24 la 20%, despre care Francisco Barros-Castro, Country Desk pentru Romania in cadrul DG Afaceri Economice si Financiare a Comisiei Europene, a precizat: "ne-a ingrijorat reducerea TVA de catre Guvernul roman fara calcularea impactului bugetar".

"In prezent, obiectivul pe termen mediu (MTO) pentru Romania este un deficit structural de 1% din PIB, chiar in contextul unei cresteri economice puternice. Daca Romania face un deficit mai mare si cresterea economica incetineste, colectarea taxelor va fi redusa, vor fi mai putine dividende de la companiile de stat, mai putine incasari si mai multe cheltuieli la buget. Ca urmare, deficitul poate scapa de sub control. (...) Reducerea TVA de la 24 la 20% trebuie discutata impreuna cu costurile de oportunitate care-i sunt asociate. Daca reduci TVA cu 4%, tai multe venituri. Daca vrei sa cresti salariile in domeniul bugetar sau sa sporesti finantarea domeniului sanatatii, educatiei sau armatei, nu ai bani", a precizat Francisco Barros-Castro, la conferinta de lansare a recomandarilor de tara ale CE pentru Romania.

De asemenea, Angela Filote, sefa Reprezentantei CE, a precizat ca isi mentine "o doza mare de precautie" in ceea ce priveste masurile fiscale anuntate de Guvern si a cerut luarea unor masuri compensatorii. Premierul Victor Ponta nu a vrut sa semneze scrisoarea de intentie cu FMI, deoarece acestia propuneau continuarea calendarului de liberalizare, respectiv cresterea pretului la gaze pentru consumatorii casnici de la 53,3 lei/MWh la 62 lei/MWh, un pret pe care Guvernul il considera a fi nesustenabil. Autoritatile au analizat situatia, insa luna trecuta nu aveau o varianta finala a proiectului. Presedintele ANRE Niculae Havrilet a precizat, in aprilie, ca pretul gazelor pentru populatie va creste pana in 2018 cu circa 18%, etapizat, cu 5-6% pe an.

"Nu am terminat inca noul calendar de liberalizare convenit cu FMI, dar cam aici se va situa procentul de crestere. Romanii vor simti aceste majorari abia la iarna pentru ca vara consumul este redus", a spus acesta. In februarie, Ponta a mai anuntat ca disensiuni au mai aparut si in legatura cu situatia complexelor energetice Oltenia si Hunedoara. "Solicitarea (FMI si CE - n.red.) era a unor restructurari masive si radicale, care din punctul nostru de vedere nu salveaza aceasta industrie, ci ii trimit intr-o spirala in care in termeni de cativa ani va determina micsorarea acestui sector. Noi am spus ca suntem de acord cu masuri de eficientizare, dar nu suntem de acord cu masuri care sa conduca la disparitia acestui sector", a explicat atunci premierul.

Guvernul a luat masuri in acest sens. Astfel, a adoptat, saptamana trecuta, acordarea, printr-o ordonanta de urgenta, a unui ajutor de salvare a Complexului Energetic Hunedoara in limita a 160 de milioane de lei. Ministrul Economiei, Andrei Gerea, a declarat ca acesta "presupune in primul rand un angajament luat la momentul notificarii Comisiei Europene, ca acest complex sa fie divizat in componentele mina si energie". Tot o conditie pusa de Comisia Europeana este si rambursarea ajutorului de stat ilegal, care s-a dat in perioada 2009-2011 pentru complexul de la Hunedoara. "Aceasta ordonanta deschide drumul pentru a oferi inca o gura de oxigen complexului, timp in care noi, la Ministerul Energiei, trebuie sa venim, eventual, cu o noua strategie, tinand cont si de interesul manifestat pe zona miniera de anumite companii si de alte evolutii si strategii", a spus Gerea.

Pe de alta parte, pe 7 mai, Guvernul a adoptat o hotarare in care se stipuleaza ca un numar de 2.133 de angajati, dintr-un total de 18.424, vor fi disponibilizati, incepand cu 1 iunie si pana la sfarsitul anului, de la Complexul Energetic Oltenia. Acestia vor primi plati compensatorii de 12,6 milioane de lei. Romania are in derulare un acord in valoare de 4 miliarde de euro cu FMI si UE, din care nu intentioneaza sa acceseze fonduri. Dupa inchiderea acestuia, in toamna, autoritatile de la Bucuresti au de gand sa continue colaborarea cu FMI, insa intr-o noua varianta de acord.