Limba romana este mai usor de invatat decat germana pentru vorbitorii de engleza

• Tweet

Limba romana este mai usor de invatat decat germana pentru vorbitorii de engleza. De asemenea, aceste persoane invata mai repede sa se exprime in limba rusa decat in ungara, potrivit specialistilor de la Foreign Service Institute (FSI) din Statele Unite, care au alcatuit cu aceasta ocazie o harta a tarilor europene in functie de durata de care vorbitorii de engleza au nevoie pentru a invata o limba straina.

Foreign Service Institute (FSI), aflat in Arlington, un oras din statul Virginia, reprezinta principalul furnizor pentru guvernul Statelor Unite de cursuri de pregatire in domeniul afacerilor externe, oferind oficialilor americani si cursuri de limbi straine.

FSI, principala organizatie furnizoare pentru Departamentul de Stat american a unor astfel de cursuri, este locul in care diplomatii studiaza limbile de care vor avea nevoie atunci cand vor fi distribuiti in diverse posturi in cadrul ambasadelor. Institutul mizeaza pe o abordare foarte practica in domeniul predarii cursurilor de limbi straine, grupandu-le in cinci categorii, in functie doar de durata de invatare a acestora. Harta intocmita de expertii de la FSI analizeaza dificultatea limbilor europene. Institutul ofera cursuri doar pentru acele limbi care sunt necesare in domeniul diplomatic. Acesta este motivul pentru care pe harta apar si cateva mici zone hasurate in gri. Astfel, la sediul FSI din Arlington nu exista cursuri de basca (zona de la granita franco-spaniola), bretona (in vestul Frantei), galeza (vestul Marii Britanii), scotiana si irlandeza. In tarile in care sunt vorbite aceste limbi minoritare, diplomatii americani se vor exprima in spaniola, franceza respectiv engleza.

Engleza este o limba de "categorie 0" (culoarea roz pe harta), fapt ce inseamna ca americanii trebuie sa se exprime fluent atunci cand o vorbesc. Engleza este limba oficiala in Irlanda si Marea Britanie, dar si in Malta (desi este colorata in gri pe harta, intrucat aceasta tara are ca limba oficiala si malteza, ce are la baza araba siciliana, si este singura limba semitica ce detine statut oficial in Uniunea Europeana). Limbile din "categoria I" (colorate in rosu pe harta) sunt cele mai usoare pentru vorbitorii de engleza, care ar trebui sa poata sa le invete si sa le vorbeasca fluent in aproximativ 24 de saptamani (mai putin de jumatate de an in cadrul unor cursuri intensive).

In aceasta categorie sunt incluse atat limbile germanice (olandeza, daneza, norvegiana, suedeza), cat si cele romanice (franceza, spaniola, portugheza, italiana, romana). Acest lucru poate sa para bizar, intrucat engleza este mai apropiata de primul grup decat de al doilea. Totusi, istoria speciala a englezei conteaza foarte mult, intrucat aceasta limba este puternic influentata de franceza (si latina), in special in privinta vocabularului. Potrivit unui studiu recent, numarul de cuvinte latine si frantuzesti din engleza este mai mare decat cel al cuvintelor de origine germanica (29% respectiv 26%).

Germana, pe de alta parte, imparte multe cuvinte din vocabularul ei de baza cu engleza, dar, potrivit FSI, este o limba de "categoria II" (hasurata in portocaliu pe harta) - ceea ce inseamna ca un vorbitor de engleza are nevoie de 30 de saptamani de cursuri intensive pentru a putea sa stapaneasca fluent scrisul si vorbitul in aceasta limba. Aceasta descoperire pare sa infirme insa experientele lingvistice ale lui Mark Twain, care a scris urmatorul text: "Studiile mele filologice m-au facut sa ajung la concluzia ca o persoana talentata va invata engleza (scrierea de baza si pronuntia) in 30 de ore, franceza in 30 de zile si germana in 30 de ani. Pare evident ca cea din urma trebuie sa fie simplificata si reparata. Daca va ramane asa cum este, va fi pusa cu blandete in randul limbilor moarte, pentru ca doar mortii dispun de atat de mult timp pentru a o invata".

Asadar, de ce este germana mai dificila decat olandeza - care este deja o limba inrudita direct cu germana - sau chiar decat romana, care provine dintr-o cu totul alta familie de limbi?

Pentru ca, in pofida dimensiunii extinse a inrudirii vocabularului german cu cel englez, gramatica germana este mult mai complexa decat cea olandeza si romana - si chiar decat insasi gramatica engleza. De exemplu, substantivele germane au trei genuri - masculin, feminin si neutru. Impartirea lor nu este intotdeauna logica. "Der Mann" este masculin si "die Frau" este feminin, insa "das Madchen" ("fata) este de genul netru. Si, la fel ca latina, germana are mai multe cazuri - "des Mannes" ("al barbatului" - Genitiv), "zu der Frau" ("femeii" - Dativ) etc. FSI noteaza si alte dificultati majore ale gramaticii germane: conjugarea verbelor, ordinea cuvintelor si prefixele detasabile. Totusi, germana este mult mai usoara in comparatie cu limbile europene din "categoria IV" (colorate in verde) - in principal, toate limbile slavice (rusa, belarusa, ucraineana, poloneza, ceha, slovaca, slovena, croata, bosniaca, sarba, macedoneana, bulgara), doua dintre cele trei limbi baltice (lituaniana si letona), dar si greaca, albaneza, turca si islandeza.

Ultimele patru sunt complet ininteligibile intre ele, la fel cum sunt limbile baltice si familiile de limbi slavice in raport cu toate celelalte, insa impartasesc acelasi nivel de dificultate. Potrivit FSI, vorbitorii de engleza au nevoie de aproximativ 10 luni (44 de saptamani) de cursuri intensive pentru a invata oricare dintre aceste limbi.

Se poate insa si mai rau de atat. Daca sunteti un diplomat american stationat in Ungaria, Finlanda sau Estonia, va trebui sa va descurcati cu asteriscul plasat in spatele limbilor din "categoria IV *". El marcheaza faptul ca aceste limbi nu sunt chiar din "categoria IV", dar sunt totusi mai dificil de invatat decat, de exemplu, islandeza si greaca. Vorbitorii de engleza vor avea nevoie de aproape un an de cursuri intensive pentru a invata finlandeza, estona si ungara. Nu exista limbi de "categoria V" in Europa, insa zonele colorate in albastru pe harta indica locurile in care acestea sunt vorbite: araba este vorbita, de exemplu, in Maroc, Algeria si Tunisia, in partea de sud a hartii. O buna invatare a limbii arabe necesita cel putin 88 de saptamani de cursuri zilnice. De ce este insa araba mai greu de invatat decat turca? Niciuna dintre ele nu este inrudita cu engleza. Turca are totusi o ortografie mai usoara (in alfabet latin, spre deosebire de araba), un sistem al cazurilor substantivelor mai putin complicat si declinari extrem de regulate ale verbelor - toti acesti factori se diferentiaza de cei din limba araba.

Nu exista limbi de "categoria III" in Europa, insa sistemul creat de FSI nu se opreste la granitele Europei.

-Singura alta limba de "categoria I" din afara Europei este afrikaans, o limba derivata din olandeza si care este vorbita in sudul Africii.

- Germana este singura limba de "categoria II" din sistemul creat de FSI. Indoneziana, malaysiana si swahili sunt celelalte trei limbi din "categoria III".

-Ebraica, hindi si birmaneza sunt cateva exemple de limbi non-europene din "categoria IV". Mongola, thailandeza si vietnameza sunt limbi de categoria "IV *".

-Singurele alte limbi din "categoria V" in afara de araba sunt cantoneza, mandarina, coreeana si japoneza (ultima dintre ele fiind detinatoare a unui asterisc, care ii sporeste gradul de dificultate).

Tinand cont de aceste eforturi, de ce ar dori un vorbitor de engleza - chiar si un diplomat - sa invete o limba straina? Nu vorbeste deja toata lumea engleza in zilele noastre? Intr-adevar, engleza este destul de raspandita in lume, insa nu peste tot. Vorbirea in limba locala - sau macar o exprimare decenta intr-o limba locala - aduce bunavointa localnicilor si poate sa deschida anumite usi care, altfel, ar ramane inchise.

Un alt motiv este faptul ca vorbitorii doar de engleza ar putea fi dezavantajati chiar si atunci cand toti ceilalti participanti la o reuniune vorbesc engleza. Potrivit unui articol publicat recent de BBC, vorbitorii nativi de engleza sunt cei mai slabi comunicatori din lume. Fiind monolingvi, ei sunt mai putin inzestrati cu capacitatea de a detecta subtilitatile si variatiile unei limbi decat vorbitorii non-nativi de engleza. Acei vorbitori non-nativi vor fi mai putin fluenti in argou, jocuri de cuvinte si referinte culturale specifice, pe care le vor evita mai des decat anglofonii monolingvi. De fapt, ei sunt mai buni in utilizarea englezei ca "lingua franca" decat vorbitorii nativi de engleza.

De asemenea, invatarea unor limbi straine reprezinta un bun exercitiu pentru creier si ofera cursantilor posibilitatea de a cunoaste alte culturi. Exista si un proverb pe aceasta tema: "Cat de multe limbi vorbesti, de atatea ori esti om". Citatul original, provenind din latina, este acesta: "Quot linguas calles, tot homines vales". Citatul a fost atribuit imparatului Charles V (1500-1558), care a ramas celebru in istorie si pentru urmatoarea fraza: "Vorbesc in latina cu Dumnezeu, in italiana cu femeile, in franceza cu barbatii si in germana cu calul meu".