Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x












Kovesi,în Parlamentul European: "Acţiunile noastre pot avea efect durabil dacă sunt dublate de acţiuni preventive"

Postat la: 17.10.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Procurorul-şef DNA, LAura Codruţa Kovesi, a participat la o conferinţă cu tema „Lecţii de învăţat din România: schimb de bune practici între autorităţile anticorupţie din România şi Ucraina" organizată de Parlamentul European.

Potrivit unui comunicat DNA, prezentarea făcută de procurorul şef al DNA conţine referiri la caracteristicile instituţiei, rezultatele obţinute în ultimii 10 ani de procurori în combaterea marii corupţii, premisele care au făcut posibilă activitatea instituţiei şi sprijinul constant al Comisiei Europene, dar şi referiri şi la obstacole şi vulnerabilităţi care pun în pericol buna funcţionare a societăţii şi care pot fi înlăturate prin acţiuni de prevenţie.

Principalele idei ale prezentării:

Eficienţa activităţii DNA din ultimii 10 ani este demonstrată prin:
- Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum şi importanţa funcţiei persoanelor investigate
- Numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat
- Numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate)
- Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari
- Rata condamnărilor s-a menţinut în mod constant la peste 90%
- Din 2013 pană în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro astfel încât produsele infracţiunilor să poată fi recuperate.

„Caracterul eficient, obiectiv şi nepărtinitor al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în Rapoartele anuale ale experţilor europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene (Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014)", arată DNA.

Potrivit sursei citate, încrederea de care DNA se bucură este un argument puternic care responsabilizează şi, în acelaşi timp, arată că societatea românească este una matură, capabilă de gândire critică şi astfel, greu de influenţat. „DNA va continua cu aceeaşi fermitate şi consecvenţă aplicarea cu rigoare a legii şi asigurarea unui act de justiţie corect şi echilibrat", se arată în comunicatul procurorilor.

Discursul integral a Laurei Codruţa Kovesi

„Stimaţi europarlamentari,
Doamnelor şi domnilor,
Mulţumesc pentru invitaţie şi pentru ocazia de a putea prezenta rezultatele pe care România le-a obţinut în lupta cu corupţia în ultimii ani.
În urmă cu 10 ani, corupţia era un fenomen generalizat şi a reprezentat o problemă sistemică în România.
Odată cu accederea la Uniunea Europeană, statul român a oferit un răspuns credibil înfiinţând o structură de combatere a corupţiei la nivel înalt.
DNA a fost organizată în forma actuală în anul 2005. Este o structură specializată de parchet şi are competenţă exclusivă de investigare a cazurilor de corupţie la nivel înalt.
În acelaşi timp, Comisia Europeană s-a implicat în sprijinirea eforturilor României de a crea un sistem judiciar independent şi profesionist.
Datele statistice şi evaluările Comisiei Europene din ultimii ani confirmă eficienţa constantă a investigaţiilor DNA şi creşterea ei continuă.
Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum şi importanţa funcţiei persoanelor investigate.
În 10 ani, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimişi în judecată 360 inculpaţi, iar în 2016 au fost trimişi în judecată 1271 inculpaţi)
Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupţiei ar fi în creştere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai eficient faptele de corupţie.
Numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate).
Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari: 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice prim miniştri, 20 miniştri şi foşti miniştri, 1 europarlamentar, 53 deputaţi şi 19 senatori.
Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv 34 de demnitari pentru fapte de corupţie sau fapte asimilate faptelor de corupţie: 1 fost prim ministru, 7 miniştri, 21 deputaţi şi 5 senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluţionare.
Nu trebuie să uităm că, pentru a realiza scopul legii penale, este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni.
Recuperarea produselor infracţiunilor reprezintă acum o componentă importantă în anchetele DNA. Din anul 2013 aceasta a constituit o prioritate în anchetele noastre şi a fost înfiinţat un compartiment de investigaţii financiare în acest scop. Astfel, din 2013 până în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro.
În mod permanent, am fost preocupaţi de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor şi a garanţiilor procesuale, aplicând legea în mod corect. Imparţialitatea şi caracterul profesionist al anchetelor au fost confirmate de instanţele de judecată, în condiţiile în care rata condamnărilor s-a menţinut în mod constant la peste 90%.
Caracterul eficient şi obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în Rapoartele anuale ale experţilor europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Cum s-a ajuns la aceste rezultate?

Trei premise au fost importante în obţinerea unor rezultate cuantificabile în lupta cu corupţia:
- independenţa sistemului judiciar
- structură specializată în combaterea corupţiei
- legislaţie care să oferă instrumente investigative eficiente.

Dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie şi finalizate prin hotărâri definitive de condamnare au expus mecanisme, tipologii şi reţele de fraudare a resurselor publice la toate nivelurile.

Eforturile sistemului de justiţie trebuie susţinute de stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional pentru a avea eficienţă în combaterea corupţiei.
Investigaţiile efectuate au fost primite cu speranţă şi încredere de către societate, dar nu este mai puţin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni şi oameni de afaceri, care se simte ameninţat şi care încearcă să îşi menţină controlul asupra resurselor publice.
Au existat încercări repetate de a limita eficienţa investigaţiilor, prin iniţiative de modificare a legislaţiei anticorupţie, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie.
Stabilitatea legislativă şi instituţională este vitală pentru a fi eficienţi.
Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acţiuni de intimidare.
Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informaţiilor false, care schimbă percepţia unor realităţi şi poate afecta grav credibilitatea şi încrederea, inclusiv în sistemul de Justiţie.
Presiunile exercitate în spaţiul public depăşesc uneori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condiţiile în care ele au venit din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat.
Dosarele aflate în lucru, însă, ne arată că nu am prins toţi corupţii. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilităţi majore care pun în pericol buna funcţionare a societăţii.
Corupţia are efecte dramatice şi se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire şi control, tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă.
Pedepsirea funcţionarilor corupţi nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate şi înlăturate riscurile şi vulnerabilităţile care conduc la comiterea faptelor de corupţie.
Acţiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri.
Astăzi dezbaterea referitoare la corupţie este omniprezentă în România, iar nivelul de aşteptare şi sprijinul ferm al cetăţenilor creează cadrul optim pentru o schimbare de esenţă a societăţii, care să vizeze atât mentalităţi, cât şi norme noi.
Pot să vă asigur că DNA va continua cu aceeaşi fermitate şi consecvenţă aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor şi asigurarea unui act de justiţie corect şi echilibrat.
Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noştri instituţionali din România şi privim cu încredere către instituţiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate şi deschidere, în beneficiul statului de drept şi al cetăţeanului român."

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE