Eminescu - asasinarea simbolică

• Tweet

"Manualele şcolare sunt pline de parascovenii despre Eminescu continuând perseverent să descrie circumstanța morţii lui Eminescu ca urmare a îmbolnăvirii acestuia de o boală venerică.

Cine sunt aceia care perpetuează falsul şi alimentează mituri mincinoase pe seama lui Mihai Eminescu?
Ce fel de profesori de limba română predau tâmpenii peste tâmpenii pe seama lui Eminescu, copiilor?
Cine le-a dat diplome, cine îi girează, cine le scrie manualele?
Cine sunt aceia care se fac vinovați de risipirea zestrei lăsată de acesta?
Ce fel de stat este statul român care recompensează detractorii lui Eminescu şi pune la loc de cinste falsificatorii memoriei acestuia?(...)
Astfel, Eminescu a fost scos din viata publică între 1883 și 1889, anul asasinării sale, fiind declarat nebun și, ca urmare, incapabil de a mai crea ceva. Ori, mărturiile din acea perioadă ne arată un Eminescu în plină creație, lucru care nu ar fi fost posibil dacă era nebun, căci un nebun e rupt de contactul cu realitatea și nu mai simte nevoia de creație.
Așadar, creația artistică din acea perioadă, însoțita de numeroasele dovezi (ale medicilor și prietenilor) ale sănătății sale mentale ne arată faptul că Eminescu a fost asasinat printr-un proces lent de otrăvire.
Asasinarea lui Eminescu a continuat și continuă și în prezent prin trecerea sub tăcere a activității sale de jurnalism politic, a atitudinilor sale naționaliste și antiiudeo-masonice.
Continuă prin prezentarea sa în școli în mod voit deformat, în ipostază numai de poet genial, sărac și fustangiu.
Continuă si prin eliminarea din opera sa poetică a acelor poezii cu caracter profund național, cum ar fi versiunea adevărată a poeziei Doina.
Continuă prin atacurile tot mai dese și abia disimulate ale asa-zisei elite culturale române.
Continuă prin atacurile tot mai neruşinate ale grupărilor neokominterniste ruso-evreiești din țara și din afara granițelor.
Dar, cel mai mult continuă prin lipsa noastră de cinstire a marelui român Mihai Eminescu, prin lipsa de informare asupra operei, a luptei și a dorințelor sale pentru neamul românesc"
"Adevărul despre Eminescu", text alcătuit de: Cezarina Bărzoi şi Ionut Băiaş ("Permanenţe" Nr.1-2 2005)