Dumnezeu face minuni prin intermediul parintelui Dan Damaschin!

Postat la: 11.02.2019 | Scris de: ZIUA NEWS

Mai multe femei din Iasi care au ramas insarcinate si au fost abandonate de soti au ajuns in acest loc, in care sunt ingrijite si ajutate de catre un preot. Parintele Dan Damaschin, de la Maternitatea "Cuza Voda", unul dintre cei mai cunoscuti preoti din Iasi, a reusit sa cumpere mai multe cladiri, din donatii, pe care le-a transformat in adaposturi pentru femeile care au copii si nu au o casa sau nu au posibilitatea de a se intretine nici pe ele, nici pe copii.

Unul dintre aceste adaposturi se afla in cartierul Dallas, din zona Cicoarei, chiar in varful dealului. Pe casa este inscriptionat un mesaj foarte sugestiv, "Avortul este o crima". Reporterii BZI au luat legatura cu parintele Damaschin si, cu aprobarea lui, au intrat in casa a patru femei, cu cinci copii.
De ce au ajuns femeile sa locuiasca in acest loc?

Din cauza saraciei si din neputinta de a le oferi copiilor strictul necesar, femeile care au fost gasite pe strada si doreau sa aiba un acoperis deasupra capului si mancare pentru ele si copiii lor, erau aduse de parinte in acest loc. Regulile care se impun sunt foarte simplu de respectat. Femeile nu au voie sa fumeze, sa consume bauturi alcoolice si nu au voie sa locuiasca in acest centru fara sa munceasca. De ceea, trei dintre ele au un serviciu stabil, iar a patra mama are grija de toti copiii din casa, neputand fi angajata din cauza unui handicap locomotor.

"E foarte simplu de ce am ajuns aici. Eu am crescut o viata intrega la casa de copii, am terminat scoala si ne-au dat afara cu 500 de lei in mana, ca ajutor. Si nu aveam ce sa fac cu 500 de lei, asa ca, am ajuns pe strada. Intre timp, am gasit si eu un baiat, am facut un copil, care a plecat la stat pentru ca nu am avut casa, iar am facut un copil, a plecat si el la stat, am mai facut un copil si iar l-am pierdut, iar la ultimul copil, parintele m-a vazut ca sunt insarcinata si m-a intrebat daca vreau sa pastrez copilul si am zis ca da. Cand a auzit ca vreau sa pastrez copilul, a zis ca ma va ajuta dumnealui. Am aproape un an de cand sunt aici si in sfarsit simt ca am o casa. Nu am un serviciu stabil ca celelalte mame, am incercat sa ma angajez in mai multe locuri, la Salubris de exemplu, dar nu m-au primit pentru ca am un handicap locomotor. Dar stau aici, am grija de ceilalti copii, ii duc si ii aduc de la gradinita, le fac sa manance, ii ajut la teme si la sfarsitul lunii, fiecare mama ma plateste cu 200 de lei pentru lucrurile pe care le fac. Am patru copii, din care trei sunt in asistenta maternala si nu i-am putut aduce pe toti aici, pentru ca nu am acordul tatalui. Iar ultima fetita, Stefana Maria, are 4 ani si nu am de gand sa ma dezlipesc de ea, pe ea chiar nu am vrut sa mi-o ia statul", a povestit Geanina, una dintre mamele casei.

Desi muncesc si strang bani, parintele le sustine din punct de vedere financiar cu tot ce au nevoie. Mancarea este asigurata de el, drumul copiilor pana la gradinita si inapoi, produsele pentru igiena, gazul, electricitatea.

"Asta nu inseamna ca daca parintele ne ajuta, noi trebuie sa stam acasa si sa nu muncim. Noi muncim si banii pe care ii strangem ajung la parinte, sa aiba grija de ei, pentru ca unele mame poate vor sa plece de aici si cu banii aia isi platesc chiria, sau poate au nevoie sa ajunga la doctor, nu se stie niciodata. Noi nu avem pe ce sa cheltuim banii astia, avem la subsol un depozit plin de mancare, lucruri de uz personal, haine pentru copii si asa mai departe. Camere sunt mari, ba chiar mai avem un etaj care nu este ocupat pentru ca au plecat foarte multe mame. Unele erau drogate, unele beau, altele aveau proxeneti si nu puteam sa fim in pericol mereu, mai ales ca avem copii mici, in special fetite. Si cand preotul a aflat cu ce se ocupa, le-a dat afara", a adaugat Geanina.

Chiar daca au venit de pe strazi, dorinta de a face sa le fie bine propriilor copii a devenit scopul lor in viata. Astfel, pe langa faptul ca si-au gasit un loc de munca, au fost interesate sa investeasca in copii, sa-i duca la gradinita, la scoala, sa le ofere o sansa sa practice diferite sporturi, activitati, pentru a deveni oameni mai buni si pentru a nu se simti complexati de faptul ca nu au casa lor, ca nu au o familie formata din mama si din tata ca celelalte, si pentru a invata sa multumeasca si sa fie recunoscatori pentru tot ce li se ofera.

"Stateam intr-o cladire parasita din Baza 3. Nu era curent, caldura, nimic. Erau sobolani si multi caini vagabonzi si incepea sa imi fie frica sa stau acolo, asa ca m-am mutat intr-un ghetou. De acolo m-au luat doi baieti trimisi de parinte si m-au adus aici", a declarat Geanina, in varsta de 31 de ani.