Dosarul "Referendumul". Inalta Curte dezbate contestatia lui Dragnea la condamnare

• Tweet

Un complet de cinci judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie dezbate, luni, contestatia la executare depusa de presedintele PSD, Liviu Dragnea, impotriva condamnarii la doi ani inchisoare cu suspendare primita in dosarul "Referendumul". Initial, Dragnea a depus contestatia la Tribunalul Bucuresti, insa aceasta instanta si-a declinat competenta in favoarea ICCJ.

Actiunea are ca obiect contestatia la executare (art. 598 Noul Cod de procedura penala), aceasta fiind o cale extraordinara de atac. Potrivit art. 598 din Codul de procedura penala, contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri: cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare; cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunta ca a inceput o actiune de redeschidere a procesului 'Referendumul', prin depunerea in instanta a unei contestatii la executare. Peste numai cateva zile de la aceasta declaratie, pe 8 februarie, ICCJ publica motivarea in dosarul "Referendumul". In luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Inalta Curte la doi ani de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de patru ani, in dosarul "Referendumul". Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea pe care o reprezenta, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. In paralel, Dragnea este acuzat ca a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, preciza DNA.