Documentele din perioada 1938-1989 despre comunităţile evreieşti vor fi declasificate

• Tweet

Senatul a adoptat, luni, o iniţiativă care prevede declasificarea informaţiile cuprinse în documentele Consiliului de Miniştri, Consiliului de Cabinet sau Consiliului de Stat în perioada 1938-1989, depozitate la Arhivele Naţionale ale României sau la SGG cu privire la comunităţile evreieşti. Scopul iniţiativei este de a studia istoria comunităţilor evreieşti din România.

Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităţilor evreieşti din România a fost adoptată de Senat, în unanimitate, cu 97 de voturi „pentru". „Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declasificarea informaţiilor cuprinse în documentele adoptate, primite, realizate sau transmise de Consiliul de Miniştri, Consiliul de Cabinet sau Consiliul de Stat în perioada 1938-1989, depozitate la Arhivele Naţionale ale României şi în arhiva Secretariatului General al Guvernului cu privire comunităţile evreieşti şi viaţa comunitară evreiască în toate formele acesteia, în vederea studierii istoriei comunităţilor evreieşti din România. Astfel, deţinătorii acestor documente şi cei care deţin copii ale acestora au obligaţia de a lua măsuri în vederea suprimării marcajelor de clasificare şi scoaterea informaţiilor de sub incidenţa reglementărilor protective prevăzute de lege", potrivit proiectului legislativ.

Iniţiatorii propunerii legislative sunt doi deputaţi, respectiv social democratul Daniel Căprar şi deputatul FCER (minorităţi) Silviu Vexler. Potrivit acestora, „propunerea legislativă elimină restricţiile specifice regimurilor dictatoriale privind accesul la informaţiile de interes pentru cetăţenii Statului român şi asigură buna desfăşurare a activităţilor instituţiilor componente ale acestuia. Declasificarea infromaţiilor privind comunităţile evreieşti şi viaţa comunitară evreiască în toate formele acesteia, Cultul Mozaic, respectiv organizaţiile, societăţile, asociaţiile, aşezămintele, fundaţiile evreieşti/israelite/mozaice este necesară întrucât divulgarea acestora nu aduce prejudicii siguranţei naţionale, apărării ţării, ordinii publice ori intereselor persoanelor de drept public sau privat deţinătoare. În raport cu realităţile politice, sociale şi legislative din prezent, măsurile de protecţie menţinute în prezent nu mai sunt necesare". Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a dat raport de admitere iniţiativei legislative. Senatul a adoptat iniţiativa legislativă în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.