Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x












CCR in cazul Kovesi: Persoana citata ar trebui sa raspunda solicitarilor comisiei parlamentare de ancheta. Refuzul, insa, nu constituie infractiune

Postat la: 20.07.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Este firesc ca persoana citata sa se prezinte si sa raspunda solicitarilor comisiei parlamentare de ancheta, potrivit motivarii deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins o sesizare, formulata de 81 de deputati ai PNL si USR, cu privire la modificarile legislative care obliga persoanele solicitate sa se prezinte la comisiile de ancheta.

'Noile reglementari pun la dispozitia comisiei de ancheta anumite mijloace procedurale care sa contribuie la caracterul efectiv si eficient al anchetei parlamentare. Este firesc ca persoana citata sa se prezinte si sa raspunda solicitarilor comisiei; constatarea si stabilirea abaterilor disciplinare este, insa, de resortul exclusiv al titularului actiunii disciplinare, in cazul in care persoana citata nu isi indeplineste aceste din urma obligatii, comisia de ancheta neputand avea o asemenea competenta', se precizeaza in motivare.

Conform aceleiasi surse, refuzul persoanelor invitate la comisia de ancheta de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitia acesteia celelalte documente sau mijloace de proba detinute utile activitatii comisiei nu constituie infractiune. Organele de urmarire penala nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la savarsirea unei infractiuni pe baza datelor existente. CCR a mai retinut ca scopul unei anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intra in competenta autoritatilor publice aflate sub control parlamentar, ci de a clarifica imprejurarile si cauzele in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii.

'Prin urmare, aceste comisii ancheteaza/verifica fapte sau imprejurari, si nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existentei sau inexistentei faptelor pentru care a fost creata comisia prin mijloace de cercetare si documentare parlamentara. Prin urmare, activitatea unei comisii de ancheta nu are nicio tangenta cu o ancheta judiciara, ea obiectivandu-se mai degraba intr-un material documentar si de studiu', se arata in motivare. CCR a constatat ca, potrivit prevederilor constitutionale, judecatorii, procurorii sau membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt supusi controlului parlamentar, ceea ce nu inseamna, insa, ca aceste institutii s-ar plasa in afara sistemului de putere instituit chiar prin Constitutie, ci faptul ca membrii lor sunt independenti in exercitarea activitatii lor.

'Curtea constata ca institutia controlului parlamentar nu trebuie izolata de principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si de cel al loialitatii fata de Constitutie, ci coroborata si corelata cu acestea. Prin urmare, este evident ca reprezentantii institutiilor trebuie sa colaboreze in realizarea anchetelor parlamentare, in aceasta formula concretizandu-se si principiul echilibrului intre puterile statului. De asemenea, Curtea mai retine ca, la randul sau, daca o hotarare parlamentara privind constituirea unei comisii de ancheta depaseste limitele constitutionale antereferite, ea poate fi supusa, in mod individual si punctual, controlului de constitutionalitate', se mentioneaza in motivare.

Instanta constitutionala a mai apreciat ca, prin invitarea reprezentantilor puterii judecatoresti, Curtii de Conturi sau Curtii Constitutionale la lucrarile comisiilor de ancheta, pot fi determinate problemele sistemice cu care aceste institutii se confrunta si solutiile de rezolvare, inclusiv prin exercitarea competentei de legiferare a Parlamentului. 'De aceea, Curtea constata ca reglementarile constitutionale referitoare la autoritatea judecatoreasca, Curtea de Conturi sau Curtea Constitutionala nu se opun ca, spre exemplu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale sa ia parte la lucrarile comisiei de ancheta. Insa, aceleasi reglementari se opun participarii persoanelor care compun aceste autoritati in fata comisiilor de ancheta in legatura cu activitatea lor jurisdictionala, judiciara, de urmarire penala sau de audit, dupa caz', se precizeaza in motivare.

CCR a mai apreciat ca activitatea unei comisii de ancheta 'nu are nicio tangenta cu o ancheta judiciara', ceea ce inseamna ca nu exista niciun motiv pentru care ancheta parlamentara trebuie sa inceteze atunci cand este demarata o ancheta judiciara. 'In caz contrar, de multe ori unele subiecte de interes general ar ramane intr-o sfera lipsita de vizibilitate pentru societate, pe motiv ca in curs s-ar afla o ancheta judiciara, ceea ce este inacceptabil intr-o societate democratica in care informatiile care privesc comunitatea, fiind de interes general, trebuie aduse la cunostinta publica, informarea corecta a cetatenilor fiind un deziderat al statului de drept. (...) Curtea mai retine si faptul ca exista teme de larg interes public, care niciodata nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv ca exista proceduri judiciare in curs (defrisarea padurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revolutia din 1989, poluarea apelor, colectarea deseurilor, traficul de fiinte vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.), ceea ce este inadmisibil', se mai arata in motivare.

Conform aceleiasi surse, comisiile de acest tip ancheteaza fapte sau imprejurari, si nu persoane. Ele nu sunt abilitate sa se pronunte asupra vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane, fiind doar expresia controlului parlamentar. Pe 14 iunie, Curtea Constitutionala a decis ca modificarile legislative care obliga persoanele solicitate sa se prezinte la comisiile parlamentare de ancheta nu incalca principiul separatiei si echilibrul puterilor in stat.

'In ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca, referitoare la incalcarea art.1 alin.(4) din Constitutie, Curtea a constatat (...) ca procedurile reglementate prin dispozitiile legii supuse controlului de constitutionalitate nu imprima activitatii comisiei de ancheta un autentic caracter jurisdictional, deoarece aceasta comisie nu pronunta hotarari sau sentinte (...) si nu interfereaza cu nicio entitate publica avand competente de infaptuire a justitiei. Prin urmare, nu poate fi retinuta critica privind nerespectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor sau a cooperarii loiale intre autoritatile publice', se precizeaza intr-un comunicat al CCR referitor la respingerea obiectiei de neconstitutionalitate cu privire la Legea privind completarea dispozitiilor art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.

Conform aceleiasi surse, plenul CCR a respins, cu majoritate de voturi, obiectia de neconstitutionalitate formulata, constatand ca prevederile legii sunt constitutionale in raport de criticile formulate. 'In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate, referitoare la incalcarea art.1 alin.(5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii, (...) Curtea a constatat ca acestea nu sunt intemeiate. In acest sens, Curtea a retinut, in principal, faptul ca solutiile legislative cuprinse in dispozitiile de lege examinate, de completare a art.9 din Legea nr.96/2006, nu afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al actului normativ de baza, integrandu-se armonios si in continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9', se mai mentioneaza in comunicat.

CCR a constatat, totodata, ca propunerea legislativa a fost elaborata cu luarea in considerare a jurisprudentei in materie, reglementand prin lege, si nu prin regulament parlamentar posibilitatea invitarii de catre comisia de ancheta 'a oricarei alte persoane (straine raportului constitutional dintre Parlament si Guvern) care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei si care accepta sa fie audiata'.

Pe 9 mai, Camera Deputatilor a adoptat, cu 171 de voturi ''pentru'', 98 ''impotriva'' si o abtinere, modificarea Regulamentului propriu, in sensul introducerii obligativitatii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de ancheta parlamentara. Deputatii au renuntat, insa, la eliminarea cvorumului de prezenta din comisii, prevedere care a fost introdusa initial in Comisia de regulament de presedintele acesteia, Eugen Nicolicea. Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de ancheta pot cita orice persoana care lucreaza in cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administratiei publice si poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei. Persoanele citate sunt obligate sa se prezinte in fata comisiei de ancheta parlamentara.

In cazul refuzului nemotivat de a raspunde solicitarilor comisiei de ancheta, aceasta poate propune sesizarea conducatorului autoritatii sau institutiei unde isi desfasoara activitatea persoana citata, in vederea aplicarii in mod corespunzator a prevederilor regulamentelor de organizare si functionare a institutiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmarire penala pentru infractiunea prevazuta de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificarile si completarile ulterioare, mai prevede hotararea de modificare a Regulamentului.

Persoana invitata poate raspunde si in scris comisiei de ancheta parlamentara, furnizand informatiile solicitate sau poate transmite prin posta documente sau celelalte mijloace de proba pe care le detine si care sunt utile comisiei de ancheta. Refuzul persoanelor invitate la comisia de ancheta de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitia acesteia celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei, poate fi considerat ca obstructionare sau impiedicare a aflarii adevarului si poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmarire penala, mai arata textul adoptat.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE