CCR in cazul Kovesi: Persoana citata ar trebui sa raspunda solicitarilor comisiei parlamentare de ancheta. Refuzul, insa, nu constituie infractiune
Postat la: 20.07.2017 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Este firesc ca persoana citata sa se prezinte si sa raspunda solicitarilor comisiei parlamentare de ancheta, potrivit motivarii deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins o sesizare, formulata de 81 de deputati ai PNL si USR, cu privire la modificarile legislative care obliga persoanele solicitate sa se prezinte la comisiile de ancheta.
'Noile reglementari pun la dispozitia comisiei de ancheta anumite mijloace procedurale care sa contribuie la caracterul efectiv si eficient al anchetei parlamentare. Este firesc ca persoana citata sa se prezinte si sa raspunda solicitarilor comisiei; constatarea si stabilirea abaterilor disciplinare este, insa, de resortul exclusiv al titularului actiunii disciplinare, in cazul in care persoana citata nu isi indeplineste aceste din urma obligatii, comisia de ancheta neputand avea o asemenea competenta', se precizeaza in motivare.
Conform aceleiasi surse, refuzul persoanelor invitate la comisia de ancheta de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitia acesteia celelalte documente sau mijloace de proba detinute utile activitatii comisiei nu constituie infractiune. Organele de urmarire penala nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la savarsirea unei infractiuni pe baza datelor existente. CCR a mai retinut ca scopul unei anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intra in competenta autoritatilor publice aflate sub control parlamentar, ci de a clarifica imprejurarile si cauzele in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii.
'Prin urmare, aceste comisii ancheteaza/verifica fapte sau imprejurari, si nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existentei sau inexistentei faptelor pentru care a fost creata comisia prin mijloace de cercetare si documentare parlamentara. Prin urmare, activitatea unei comisii de ancheta nu are nicio tangenta cu o ancheta judiciara, ea obiectivandu-se mai degraba intr-un material documentar si de studiu', se arata in motivare. CCR a constatat ca, potrivit prevederilor constitutionale, judecatorii, procurorii sau membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt supusi controlului parlamentar, ceea ce nu inseamna, insa, ca aceste institutii s-ar plasa in afara sistemului de putere instituit chiar prin Constitutie, ci faptul ca membrii lor sunt independenti in exercitarea activitatii lor.
'Curtea constata ca institutia controlului parlamentar nu trebuie izolata de principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si de cel al loialitatii fata de Constitutie, ci coroborata si corelata cu acestea. Prin urmare, este evident ca reprezentantii institutiilor trebuie sa colaboreze in realizarea anchetelor parlamentare, in aceasta formula concretizandu-se si principiul echilibrului intre puterile statului. De asemenea, Curtea mai retine ca, la randul sau, daca o hotarare parlamentara privind constituirea unei comisii de ancheta depaseste limitele constitutionale antereferite, ea poate fi supusa, in mod individual si punctual, controlului de constitutionalitate', se mentioneaza in motivare.
Instanta constitutionala a mai apreciat ca, prin invitarea reprezentantilor puterii judecatoresti, Curtii de Conturi sau Curtii Constitutionale la lucrarile comisiilor de ancheta, pot fi determinate problemele sistemice cu care aceste institutii se confrunta si solutiile de rezolvare, inclusiv prin exercitarea competentei de legiferare a Parlamentului. 'De aceea, Curtea constata ca reglementarile constitutionale referitoare la autoritatea judecatoreasca, Curtea de Conturi sau Curtea Constitutionala nu se opun ca, spre exemplu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale sa ia parte la lucrarile comisiei de ancheta. Insa, aceleasi reglementari se opun participarii persoanelor care compun aceste autoritati in fata comisiilor de ancheta in legatura cu activitatea lor jurisdictionala, judiciara, de urmarire penala sau de audit, dupa caz', se precizeaza in motivare.
CCR a mai apreciat ca activitatea unei comisii de ancheta 'nu are nicio tangenta cu o ancheta judiciara', ceea ce inseamna ca nu exista niciun motiv pentru care ancheta parlamentara trebuie sa inceteze atunci cand este demarata o ancheta judiciara. 'In caz contrar, de multe ori unele subiecte de interes general ar ramane intr-o sfera lipsita de vizibilitate pentru societate, pe motiv ca in curs s-ar afla o ancheta judiciara, ceea ce este inacceptabil intr-o societate democratica in care informatiile care privesc comunitatea, fiind de interes general, trebuie aduse la cunostinta publica, informarea corecta a cetatenilor fiind un deziderat al statului de drept. (...) Curtea mai retine si faptul ca exista teme de larg interes public, care niciodata nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv ca exista proceduri judiciare in curs (defrisarea padurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revolutia din 1989, poluarea apelor, colectarea deseurilor, traficul de fiinte vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.), ceea ce este inadmisibil', se mai arata in motivare.
Conform aceleiasi surse, comisiile de acest tip ancheteaza fapte sau imprejurari, si nu persoane. Ele nu sunt abilitate sa se pronunte asupra vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane, fiind doar expresia controlului parlamentar. Pe 14 iunie, Curtea Constitutionala a decis ca modificarile legislative care obliga persoanele solicitate sa se prezinte la comisiile parlamentare de ancheta nu incalca principiul separatiei si echilibrul puterilor in stat.
'In ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca, referitoare la incalcarea art.1 alin.(4) din Constitutie, Curtea a constatat (...) ca procedurile reglementate prin dispozitiile legii supuse controlului de constitutionalitate nu imprima activitatii comisiei de ancheta un autentic caracter jurisdictional, deoarece aceasta comisie nu pronunta hotarari sau sentinte (...) si nu interfereaza cu nicio entitate publica avand competente de infaptuire a justitiei. Prin urmare, nu poate fi retinuta critica privind nerespectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor sau a cooperarii loiale intre autoritatile publice', se precizeaza intr-un comunicat al CCR referitor la respingerea obiectiei de neconstitutionalitate cu privire la Legea privind completarea dispozitiilor art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.
Conform aceleiasi surse, plenul CCR a respins, cu majoritate de voturi, obiectia de neconstitutionalitate formulata, constatand ca prevederile legii sunt constitutionale in raport de criticile formulate. 'In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate, referitoare la incalcarea art.1 alin.(5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la calitatea legii, (...) Curtea a constatat ca acestea nu sunt intemeiate. In acest sens, Curtea a retinut, in principal, faptul ca solutiile legislative cuprinse in dispozitiile de lege examinate, de completare a art.9 din Legea nr.96/2006, nu afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al actului normativ de baza, integrandu-se armonios si in continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9', se mai mentioneaza in comunicat.
CCR a constatat, totodata, ca propunerea legislativa a fost elaborata cu luarea in considerare a jurisprudentei in materie, reglementand prin lege, si nu prin regulament parlamentar posibilitatea invitarii de catre comisia de ancheta 'a oricarei alte persoane (straine raportului constitutional dintre Parlament si Guvern) care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei si care accepta sa fie audiata'.
Pe 9 mai, Camera Deputatilor a adoptat, cu 171 de voturi ''pentru'', 98 ''impotriva'' si o abtinere, modificarea Regulamentului propriu, in sensul introducerii obligativitatii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de ancheta parlamentara. Deputatii au renuntat, insa, la eliminarea cvorumului de prezenta din comisii, prevedere care a fost introdusa initial in Comisia de regulament de presedintele acesteia, Eugen Nicolicea. Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de ancheta pot cita orice persoana care lucreaza in cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administratiei publice si poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei. Persoanele citate sunt obligate sa se prezinte in fata comisiei de ancheta parlamentara.
In cazul refuzului nemotivat de a raspunde solicitarilor comisiei de ancheta, aceasta poate propune sesizarea conducatorului autoritatii sau institutiei unde isi desfasoara activitatea persoana citata, in vederea aplicarii in mod corespunzator a prevederilor regulamentelor de organizare si functionare a institutiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmarire penala pentru infractiunea prevazuta de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificarile si completarile ulterioare, mai prevede hotararea de modificare a Regulamentului.
Persoana invitata poate raspunde si in scris comisiei de ancheta parlamentara, furnizand informatiile solicitate sau poate transmite prin posta documente sau celelalte mijloace de proba pe care le detine si care sunt utile comisiei de ancheta. Refuzul persoanelor invitate la comisia de ancheta de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitia acesteia celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei, poate fi considerat ca obstructionare sau impiedicare a aflarii adevarului si poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmarire penala, mai arata textul adoptat.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Creștere cu 79% a mortalității cancerigene sub 50 de ani: Există 5 cauze din ce au descoperit experții britanici
Experții britanici dau un avertisment serios persoanelor sub 40 și 50 de ani, după ce studii recente au descoperit că există o tendință periculoasă în rândul populației tinere în privința stilului deficitar de viață. Astfel, cancerul lovește mortal sub 50 de ani, având o creștere uriașă de 79% între anii 1990 și 2019, conform cercetărilor experților.
-
Răsturnare de situație: serviciile secrete americane nu au oferit Rusiei toate informațiile despre posibilul atac terorist
Agențiile de informații americane nu au oferit Federației Ruse toate datele pe care le aveau despre amenințarea teroristă de la mallul Crocus. Serviciile secrete din SUA se temeau să-și dezvăluie sursele.
-
Baza de la Kogălniceanu stârnește îngrijorare la Kremlin - Rușii cred că NATO se pregătește de război la Marea Neagră
Activităţile NATO din Europa de est şi din regiunea Mării Negre sunt concentrate pe pregătirea aliaţilor săi pentru o potenţială confruntare cu Rusia, a afirmat Ministerul de Externe rus joi, menţionând activităţi de militarizare în regiune.
-
Ținta România: Vladimir Putin spune că Rusia nu va ataca țări NATO dar că va lovi aeroporturile de pe care acestea vor decola indiferent care ar fi acelea!
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, miercuri, că Rusia nu are proiecte privind nicio ţară din NATO şi nu va ataca Polonia, statele baltice sau Republica Cehă, dar dacă Occidentul îi livrează Ucrainei avioane de luptă F-16, atunci acestea vor fi doborâte de forţele ruse.
-
"Boala carnivoră" care se transmite și la om se răspândește accelerat și inexplicabil în Japonia: Peste 500 de cazuri la nivel național!
Japonia înregistrează o creștere misterioasă a numărului de persoane cu sindrom de șoc toxic streptococic (STSS), o infecție bacteriană streptococică A rară, dar foarte gravă, definită drept "boală carnivoră".
-
OMS a cerut țărilor membre să semneze rapid Tratatul împotriva pandemiilor: "O nouă amenințare va apărea și trebuie să fim pregătiți!"
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat un apel "urgent" pentru ca țările din întreaga lume să semneze până în luna mai "Acordul împotriva pandemiilor".
-
Marea Britanie a intrat în recesiune: Imaginea generală este destul de sumbră
Marea Britanie a intrat în recesiune. Cifrele oficiale publicate joi, la ora 7 dimineața, au confirmat faptul că aceasta a început în a doua jumătate a anului trecut. Totuși, specialiștii vorbesc despre o recesiune „superficială".
-
Presa americană: Metoda prin care mafia românească din SUA face 9 milioane de dolari lunar prin clonarea cardurilor
Procurorii din California susțin că mafia românească a dat o nouă înfățișare unei vechi înșelătorii: skimming-ul cardurilor de debit. Infractorii au instalat pe casele de marcat de tipul self-checkout dispozitive care fură informațiile personale ale clienților din magazinele alimentare.
-
Vladimir Putin: "Ideea că vom ataca Polonia, statele baltice şi Cehia este un nonsens total!"
Rusia nu va ataca Polonia, statele baltice sau Cehia, dar dacă Occidentul va furniza avioane de luptă F-16 Ucrainei, atunci acestea vor fi doborâte de forţele ruseşti, a declarat miercuri seara Vladimir Putin.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Afacerile familiei Mihai Gâdea despre care puțină lume știe. Soția șefului de la Antena 3 CNN este o antreprenoare de succes
- 2.Imobilizarea planificată a populațiilor: UE vrea să interzică repararea mașinilor mai vechi de 15 ani!
- 3.Un grup de muncitori forestieri au găsit în interiorul unui copac un câine mumificat de peste 50 de ani
- 4.S-a decis data de la care UE va interzice sobele pe lemne și în România. Cine ne dă bani pentru pompe de căldură
- 5.Mașinile electrice eliberează de 1.850 de ori mai multe emisii toxice și sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele pe benzină
- 6.Impozitul pe proprietate, complet diferit din 2025. Cum arată noua formulă de calcul care ar putea tripla datoriile românilor către stat
- 7.Teoria conspirației după verdictul în procesul Roșia Montana: "Este de neînţeles de ce nu a putut să se abţină ministrul de la comentarii"
- 8.Crenguţa Leaua este cea care a salvat România de la plata unor despagubiri colosale in Dosarul Roșia Montană
- 9.Cineastul G. Edward Griffin expune Conspirația Cancerului
- 10.Cel mai mare producător de panouri solare prevestește sfârșitul lor: "Din acest motiv nu pot supraviețui!"
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu