CCR a admis parţial sesizarea privind superimunitatea judecătorilor Curţii. Aceştia vor putea fi arestaţi doar cu votul a două treimi dintre colegii lor

• Tweet

CCR a admis parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea judecătorilor constituţionali, în sensul că nu vor beneficia de imunitate în ceea ce priveşte urmărirea penală, însă este nevoie de votul a două treimi dintre membrii instituţiei în cazul reţinerii, arestării sau percheziţiei judecătorilor.

„Am admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, declarând următoarele texte neconstituţionale: în primul rând, sintagma <<urmărirea penală>>, ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate. Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reţinerea, arestarea, percheziţia. În al doilea rând, am declarat neconstituţională sintagma 'la cererea ministrului Justiţiei', în sensul că cererea de ridicare a imunităţii să nu fie făcută de ministrul Justiţiei, care provine dintr-o componentă politică, ci să fie făcută direct de procurorul general", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Acesta a adăugat că s-a mai decis admiterea contestaţiei şi sub aspectul excluderii posibilităţii unui judecător care mai are un rest de mandat să dobândească unul tot de nouă ani.

„La restul de mandat am admis contestaţia şi am respins posibilitatea celui care are un rest de mandat să dobândească unul nou tot de nouă ani. Deocamdată, noi am spus că pe un rest de mandat, restul de mandat nu poate fi mai mic de şase luni pentru că vacantarea postului se anunţă numai după şase luni de la acest lucru", a susţinut Dorneanu.

Preşedintele CCR a spus că, potrivit vechii reglementări din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, ar fi trebuit ca ridicarea imunităţii să fie aprobată de plenul Camerei, de plenul Senatului ori de preşedintele României.

„Am decis că e competenţa Curţii Constituţionale şi am invocat şi practica CEDO, opinia Comisiei de la Veneţia şi e normal ca noi, cei din corpul cărora a plecat problema penală, să decidem asupra imunităţii. Dacă ar fi rămas această competenţă la Cameră sau la Senat, s-ar fi creat o stare de inconvenienţă şi de afectare a independenţei noastre. Noi am fi depins de voinţa unei Camere sau a preşedintelui dacă putem fi urmăriţi sau nu. Este firesc ca această competenţă să rămână la Curte şi tot Curtea să se pronunţe cu privire la suspendarea acestui judecător care este trimis în judecată", a explicat Dorneanu.

„Partidul Naţional Liberal a înregistrat în 23 februarie a.c., sesizarea de neconstituţionalitatea asupra modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În principal, considerentele asupra neconstituţionalităţii modificărilor adoptate privesc instituirea unui regim de superimunitate atribuit membrilor Curţii Constituţionale, care se află în afara cadrului constituţional actual", se arata în comunicatul transmis de Departamentul de comunicare al PNL către MEDIAFAX.

Modificările aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale au fost adoptate cu încălcarea mai multor dispoziţii constituţionale, susţin aleşii PNL şi USR care au sesizat CCR.

„Parlamentul a încălcat principiul constituţional al înfăpuirii justiţiei, instituind o imunitate extinsă, pentru judecătorii Curţii Constituţionale, cu privire la toate faptele penale comise de aceştia, atât înainte de exercitarea mandatului, cât şi în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă faptele sunt realizate sau nu în legătură cu exerciţiul mandatului şi indiferent de forma de vinovăţie", se arată în sesizarea depusă la CCR.

Opoziţia afirmă că imunitatea oferită judecătorilor Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru Preşedintele României şi pentru membrii Guvernului.

Legea adoptată de Parlament, deşi face posibilă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, respectiv reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui judecător al Curţii Constituţionale, condiţiile legale în care se pot realiza aceste acte procesuale sunt dificil de realizat şi depind pe de o parte, de voinţa exclusivă a unei autorităţi politice, respectiv de Ministerul Justiţiei, iar pe de altă parte de voinţa autorităţii administrativ-jurisdicţionale, plenul Curţii Constituţionale, spun semnatarii sesizării.

„(...) instituirea de către legiuitorul ordinar a unor garanţii procesuale atât de extinse, derogatorii de la dreptul comun în materie, care nu au fost avute în vedere de legiuitorul constituant, riscă să lase fără conţinut însăşi principiul constituţional al înfăptuirii justiţiei, prevăzut în art. 124 alin. (1) şi (2), cu privire la faptele penale comise de judecătorii Curţii Constituţionale", se arată în sesizarea depusă la CCR.

PNL şi USR susţin că legea adoptată în Parlament conferă în mod nejustificat o atribuţie ministrul justiţiei, membru al unui organ politic, Guvernul, de a cere, la sesizarea Procurorului General, urmărirea penală, reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată a judecătorilor Curţii Constituţionale, fapt ce încalcă competenţa constituţională a Ministerului Public, respectiv a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Practic, ministrul justiţiei dobândeşte o atribuţie absolut discreţionară de apreciere cu privire la conţinutul sesizării formulate de Procurorul General, putând să dea curs sau nu respectivei sesizări, în funcţie de aprecierea sa exclusiv subiectivă, fără a fi obligat să aibă în vedere criterii obiective şi transparente", potrivit sursei citate.

Opoziţia atrage atenţia că judecătorii CCR ar putea fi percepuţi drept „super- cetăţeni" care beneficiază nu numai de o imunitate extinsă pentru faptele penale comise, dar şi de protecţia factorului politic, anume de protecţia Ministrului Justiţiei.