Legile justitiei au primit votul final

• Tweet

Cele trei legi ale justiției au trecut de votul Senatului, după ce au fost avizate în Comisia specială de modificare a legilor Justiţiei. Este vorba despre Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Actualizare 19.05. Toate cele trei legi ale justiției au trecut de votul Senatului. Opoziția - USR și PNL - a anunțat deja că le va contesta din nou la Curtea Constituțională.

După punerea articolelor în acord cu deciziile CCR, Legea 303/2004 a fost adoptată cu 83 voturi pentru şi 36 de voturi „împotrivă, iar Legea 304/2004 a fost adoptată cu 83 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi o abţinere. Legea 317/2004 a fost adoptată cu 82 de voturi pentru, 36 de voturi „împotrivă" şi o abţinere.

În urma amendamentelor adoptate, legile Justiţiei nu au suferit modificări de fond faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Liderul senatorilor USR, Vlad Alexandrescu, a cerut retragerea de pe ordinea de zi a celor trei legi ale justiţiei, dar cererea a fost respinsă prin vot.

Actualizare 13:00. Cele trei legi ale Justiției au fost adoptate de comisia „Iordache", fostul ministru al Justiției care a emis OUG 13.

În urma amendamentelor depuse de senatori, legile Justiţiei nu au suferit modificări de fond faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Astfel, după ce amendamentele depuse de senatori au fost dezbătute şi votate, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilora fost adoptată cu 12 voturi „pentru" şi 5 voturi „împotrivă" legea 304/2004 privind organizarea judiciară a primit raport de admitere, cu 12 voturi „pentru" şi cinci voturi „împotrivă".

De asemenea, legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a primit raport de admitere cu 11 voturi "pentru" şi cinci voturi "împotrivă".

Referitor la articolele prin care preşedintele României este exlcus din numirea conducerii ÎCCJ, senatorul PSD Eugen Nicolicea a spus: „După cum ştiţi, acest articol a fost declarat neconstituţional la sesizarea dumnevoastră (a PNL - n.r.), altfel nu am fi avut ocazia să discutăm (...) în considerentele respective se spune foarte clar că preşedintele nu are ce să caute aici, deci nu noi am spus, a spus-o CCR. (...) Dumneavostră, acum, instigaţi la nerespectarea a două decizii a CCR".

În replică, deputatul PNL Ioan Cupşa a susţinut că pot fi reexaminate şi modificate nu doar articolele declarate neconstituţionale de către CCR, ci şi cele care sunt legate, din punct de vedere funcţional, de cele neconstituţionale.

„Instigatorul Cupşa vorbeşte acum. Îi mulţumesc mult domnului Moga că mi-a dat cu totul dreptate citând din decizia CCR nr. 45/2018, în sensul în care, încă o dată subliniez, putem reexamina şi modifica în acord cu decizia Curţii doar acele articole care au fost declarate neconstituţionale, precum şi acele articole care, funcţional, sunt legate de articolele respective, cele neconstituţionale", a spus Ioan Cupşa.

Actualizare 10:00. Comisia Iordache s-a reunit pentru a discuta amendamentele la cele trei legi ale Justiţiei, înaintea votului final din Senat. La începutul şedinţei comisiei, deputatul USR Stelian Ion a întrebat dacă mai are rost să continue dezbaterile pe amendamente, în condiţiile în care în plenul Camerei Deputaţilor s-a votat altceva decât în raportul comisiei.

„Au fost nişte neconcordanţe, din punctul nostru de vedere grave, în rapoartele emise de comisie. Printre ele se regăsesc faptul că nu au fost cuprinse toate amendamentele şi ce mi se pare mai grav, lucrul ăsta a putut reieşi din confruntarea înregistrării pe care am făcut-o noi cu raportul, am discutat preţ de o jumătate de oră la câteva articole, s-a votat într-un anumit fel şi în raport apare cu totul altceva. Aşadar, în Camera Deputaţilor s-au votat nişte chestiuni contrare a ceea ce am votat aici (în comisie - n.r.). Mă întreb ce rost mai are să discutăm aici articole, dacă una votăm aici şi alta apare în plen pentru vot. Pe de altă parte, viteza cu care ne impuneţi să verificăm aceste texte, să le citim şi să le votăm (...) nici în această dimineaţă nu avem pregătite toate tabelele, în condiţiile în care noi, grupul USR, am trimis încă de vineri dimineaţă amendamente", a spus Stelian Ion.

De asemenea, pe ordinea de zi a plenului Senatului, care este for decizional în acest caz, cele trei legi ale Justiţiei sunt în procedură de urgenţă.

Senatorii au avut termen până joi, ora 15.00, să depună amendamente la legile Justiţiei, urmând ca luni, înainte de şedinţa plenului Senatului, acestea să fie dezbătute şi votate în comisia specială, condusă de deputatul PSD Florin Iordache.

Potrivit ordinii de zi, cele trei legi ale Justiţiei ar urma să fie votate la începutul şedinţei Senatului.

Modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost adoptate marţi de plenul Camerei Deputaţilor, cu 190 de voturi "pentru", 98 de voturi "împotrivă" şi două abţineri.

De asemenea, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată în noua formă cu 183 de voturi "pentru", 91 de voturi "împotrivă" şi o abţinere, iar Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost adoptată în varianta modificată cu 189 de voturi "pentru", 101 voturi "împotrivă" şi două abţineri.

Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat marţi raport de admitere pentru modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cu o zi în urmă, comisia condusă de Florin Iordache a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).

Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani".

Preşedintele comisiei speciale care a modificat legile, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat că cele trei legi au fost modificate în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia.

„Comisia specială a fost înfiinţată tocmai pentru a pune în concordanţă legislaţia existentă cu deciziile Curţii Constituţionale. Noi tocmai asta am făcut şi vreau să vă spun că noi am ţinut cont de deciziile Curţii. Printre altele, am fost atacaţi permanent că încercăm să politizăm Justiţia, să subordonăm Justiţia. Eu am cerut de la începutul dezbaterilor să îmi precizaţi un singur articol care subordonează Justiţia sau, într-un fel sau altul, modifică legislaţia penală. De fiecare dată, aţi invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Eu v-am solicitat, stimaţi colegi, înainte de a ne critica, haideţi să citim. Dacă am citi mai mult şi dacă am citi cu atenţie deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia", a explicat Florin Iordache.