Suspendarea emisiei Postului Realitatea TV, o decizie care aduce o gravă atingere libertății de exprimare

• Tweet

Joi, 17.01.2019, am asistat la un episod trist generat de, pe cât de inabila, pe atât de nefondata Decizie a CNA. de a suspenda, pentru 10 minute, emisia Postului Realitatea TV.

Consider această decizie ca fiind și inabilă, nu doar nefondată. Decizia este inabilă deoarece contrar așteptărilor celor care au luat-o, a provocat o emoție și o solidaritate neanticipată, nici de cel care a propus-o, nici de cei care au votat-o. Solidaritatea cu Postul Realitatea TV s-a manifestat în special în rândul cetățenilor, telespectatori, sper eu, nu doar ai acestui post de televiziune. Evident, în rândul numeroșilor telespectatori ai Realității TV, decizia a produs o indignare maximă, cu atât mai mult cu cât ei știu foarte bine că postul lor favorit a fost sancționat pentru faptul că a avut normalitatea (personal consider că trebuie să fie vorba de normalitatea și nu de curajul de a reda în mod onest evenimentele), de a prezenta evenimentele din 10 august 2018 exact așa cum s-au întâmplat, inclusiv cu intervenția nejustificată, în forță, a jandarmilor, împotriva unor cetățeni care au manifestat pașnic sau care, pur și simplu se aflau în trecere prin Piața Victoriei (cazul cetățenilor israelieni scoși dintr-un taxi în mod nejustificat).

Sper că au fost solidari cu Postul Realitatea TV nu doar telespectatorii fideli, ci și telespectatorii tradiționali ai altor posturi de televiziune, exclusiv pentru ideea libertății de exprimare și a dreptului de a fi informați corect. Sincer, mă așteptam ca în rândul reprezentanților presei reacția de solidaritate să fie mai vizibilă, mai fermă. Din păcate, cu mici excepții (Dan Andronic și Bogdan Comaroni), nu am văzut reacții ferme de solidaritate, reacții generate de o decizie care reprezintă un serios semnal de alarmă pentru orice jurnalist independent. Decizia CNA este nefondată deoarece a fost pronunțată împotriva unui post de televiziune care a informat opinia publică referitor la evenimentele din 10 august 2018, în mod corect, inclusiv referitor la aspecte care deranjează în mod evident majoritatea aflată vremelnic la conducerea României: folosirea violenței de către jandarmi împotriva unor manifestanți pașnici.

Indiferent că le place sau nu le place un post de televiziune sau altul, o publicație sau alta, atât membrii CNA, cât și cetățenii României trebuie să înțeleagă foarte clar faptul că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una dintre condițiile primordiale ale progresului său și ale dezvoltării fiecărui individ. Doar după ce se va înțelege faptul că presa joacă un rol predominant într-un stat de drept, se va înțelege și necesitatea protecției libertății de exprimare, ca o condiție esențială pentru garantarea unui regim politic democratic și pentru dezvoltarea fiecărei persoane. Sper ca determinarea acționariatului Realitatea TV de a rezista și a rămâne în picioare indiferent de sancțiunile la care va fi supus postul de televiziune (spunea Cozmin Gușă: „Nu ne pot ei persecuta cât putem noi rezista"), să rămână doar la nivelul de idee, fără a fi necesară „punerea în practică" a acestei idei.

Pentru a fi clar înțeles, sper ca, în viitor, să nu asistăm la un război de uzură între CNA și Postul Realitatea TV, respectiv să nu „curgă" și alte sancțiuni justificate doar de dorința arzătoare „de a scoate din peisaj" un post de televiziune incomod pentru actuala putere aflată la conducerea țării. Ca avocat, trebuie să subliniez faptul că libertatea de exprimare și dreptul la informație sunt consacrate, nu doar în Constituția României (art. 30 și 31), dar și de Convenții și Pacte internaționale ratificate de țara noastră. Astfel, art. 19 din cuprinsul Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice din 16 decembrie 1966, în vigoare de la 20 noiembrie 1974, statuează:

„1. Nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale.
2. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa".

Art. 10 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului (CEDO), adoptată la 4 noiembrie 1950, în vigoare de la 3 ianuarie 1953, consacră libertatea de exprimare:

„1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere".

Din jurisprudența internațională se poate concluziona importanța deosebită a libertății presei, libertate care, în orice fiecare țară civilizată, trebuie ridicată la rang de principiu.

Am dedicat editorialul acestui subiect nu datorită faptului că am onoarea de a mă afla frecvent, ca invitat, în platourile Realitatea TV, ci datorită faptului că suspendarea emisiei unui post de televiziune, oricare ar fi el, ar trebui să constituie un veritabil semnal de alarmă pentru toată presa din România și că astfel de situații nu mai trebuie să fie întâlnite în România, stat în care cenzura deși este interzisă, se manifestă sub diverse forme.

Constantin Florin Durgheu