Paradoxuri statistice alarmante

• Tweet

Mărirea salariului minim pe economie de la 1.050 de lei la 1.200 de lei a generat anul acesta un scandal de proporții între reprezentanții fostului cabinet Ponta și actualii membrii ai echipei Cioloș. Însă, atât foștii guvernanți cât și actualii locatari ai palatului Victoria, au ignorat ultimul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) care a anunțat că veniturile medii pe gospodărie au fost, în trimestrul al treilea al anului trecut, de 2.713 lei pe lună, iar cheltuielile de 2.351 lei, din care 37,6% au fost pentru alimente, iar 8,1% pentru băuturi alcoolice şi ţigări.

Practic, peste o treime din cheltuielile romanilor sunt pentru alimente, iar 8% pentru alcool si tigari. Mai mult, INS evidențiază că veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.430 lei lunar pe gospodărie, ceea ce inseamna 916 lei pe persoană, iar veniturile în natură de 283 lei lunar pe gospodărie, adica 107 lei pe persoană. Astfel, rezultă că venitul unei persoane- 916 de lei, este mai mic decat salariul minim pe economie- 1.050 de lei. Totodată, INS precizează că salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, reprezentand 57,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, iar cheltuielile au reprezentat în perioada analizată 86,7% din venituri.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei cum ar fi hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat ori servicii veterinare. Astfel, produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat 37,6% din cheltuieli, locuinţa, apa, electricitatea, gazele şi alţi combustibili 16,6%, băuturile alcoolice şi tutunul 8,1%, respectiv îmbrăcămintea şi încălţămintea 6%. In schimb, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, adica doar de 0,7%, in timp ce cheltuielile pentru consum acoperă 72% din total, iar cele cu impozite şi contribuţii 19,6%.

Dar realitatea statistică este mult mai dură decât cea cosmetizată de guvernanți la televizor: zece sectoare de activitate concentrează 48% din forța de muncă din România și peste 50% din cifra de afaceri realizată de întreaga piață. Astfel, industria prelucrătoare, agricultura, construcțiile și învățământul sunt sectoarele din care au migrat, în ultima perioadă, segmente importante ale forței de muncă. In clasamentul primelor 10 sectoare care angajează aproape jumătate din forță de muncă din România conduce comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor, unde activează aproape 200.000 de companii mici și mijlocii.

Pe locurile următoare sunt comerțul cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, transporturile terestre și transporturile prin conducte, construcțiile de clădiri, industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități de investigații și protecție, lucrări speciale de construcții, restaurante și alte activități de servicii de alimentație. Practic, cele zece sectoare menționate concentrează 48% din forța de muncă totală și 53% din cifra de afaceri totală. Realitatea statistică a pieței muncii din România este extrem de dureroasă, iar guvernanții se ceartă pentru mărirea salariului minim cu două sute de lei. Oare de ce statistica nu mai anunță care este valoarea coșului zilnic! Nu cumva ca să nu se știe care este adevărata realitate a cheltuielilor și veniturilor populației?!

Ion Teleanu