Mai bine legionar, decat securist!

• Tweet

Ca tot e la "moda" subiectul Marian Munteanu - informator al Securitatii, dupa ce CNSAS a comunicat ca liderul ANR ar avea un angajament scris cu un ofiter de legatura, sub pseudonimul "Ioan", ca a dat cateva note informative pentru care ar fi fost platit cu 500 de lei, dar respectivul episod nu poate fi privit ca politie politica.

Cu alte cuvinte, Marian Munteanu, daca a "turnat" niste colegi straini (patru chinezi, un iugoslav si un american), precum si un profesor portughez, "nu le-a facut acestora rau din punct de vedere politic, al serviciului, al familiei etc.", ca atare nu a colaborat cu Securitatea ca si politiei politica. Din asa-zisele note informative publicate in EvZ nici nu reiese ca "Ioan" a informat organele represive ale Securitatii in scop de a se produce represalii la adresa studentilor straini si a profesorului respectiv.

Chestiunea asta a legaturii cu Securitatea a lui Marian Munteanu e veche de 26 de ani, de cand - ziaristii vechi stiu asta si e de mirare ca aceia de la EvZ recidiveaza - de cand i s-a atribuit un dosar si un angajament, dar din care s-a dovedit ulterior ca semnatura lui Munteanu cea reala si cea de pe document nu corespund, a doua fiind in mod evident plastografiata. In plus, asa-zisa chitanta de 500 de lei, cu semnatura de "primire", se afla pe un microfilm, nu pe un document de hartie, ce poate fi expertizat in mod concret. Oricum nu CNSAS da verdictul, ci instanta de judecata, conform noii legi.

Dar sa trecem peste toate aceste chestiuni (care chiar daca ar fi reale, chiar CNSAS a remarcat ca nu sunt de natura a pune in pericol cariera politica a liderului ANR, nefiind de gravitatea unor actiuni de politie politica) si sa ne folosim de logica elementara. Sa presupunem, totusi, ca Marian Munteanu a fost racolat in 28.03.1988 si ca a colaborat cu Securitatea, adica cu un ofiter de legatura - iar pentru asta ar trebui sa aiba un dosar de retea (cu litera R), dosar care nu ne-a fost prezentat - pana in 02.03.1989. Deci aproape 11 luni, timp in care ar fi dat aproximativ 5-6 note informative despre profesorul portughez banuit de a fi spion in România (ceea ce la acea vreme presupunea un act de o gravitate exceptionala, iar orice actiune de contraspionaj era privita ca un act patriotic), dar si despre cativa chinezi, un iugoslav si un american, care toti studiau portugheza, colegi cu Marian Munteanu, care era si lider ASC pe an.

Ei bine, citind numitele note informative, nu poti sa nu remarci ca "Ioan" nu numai ca-l "turna" pe profesor, dar il turna chiar si pe Marian Munteanu! Numele studentului Munteanu apare in notele informative, la persoana a treia - fireste - ceea ce e o pratica nemaivazuta in dosarele Securitatii, acolo unde notele informative sunt de genul: "L-am cunoscut pe X in data de..."; "Impreuna cu Y am mers la mine acasa unde..."; "Z mi-a spus ca politica regimului este..." Ca atare, fie - logic vorbind - "Ioan" nu este Marian Munteanu - fiind un alt student din acelasi cerc -, fie intregul dosar e o facatura, fiind luate alte note informative false sau scrise de altcineva si atribuite lui Munteanu, caruia i s-a plastografiat semnatura pe un fals angajament.

Dar sa admitem ca si acest fapt ciudat este real. Sa spunem ca fiind vorba despre actiuni de contraspionaj, deci de un serviciu special al Securitatii, in notele informative, informatorii vorbeau despre ei la persoana a treia, aveau un pseudonim cu care semnau, iar toata treaba asta era ca de fapt in afara ofiterului de legatura nimeni, nici chiar sefii, sa nu stie cine este sursa, ca sa fie protejata. Or, logic, in aceasta situatie - dar chiar si in practica - nu se semna un angajament, tocmai pentru a se pastra totalul anonimat al sursei, iar dosarul informativ cuprindea doar notele si numele ofiterului de legatura de la contraspionaj. Ca atare, in acest caz, Marian Munteanu - ca sursa total conspirata - nu ar fi avut un angajament,

Dar sa mergem mai departe si sa spunem ca a fost vorba despr o greseala a contraspionajului, care nu si-a acoperit bine sursa. Ei bine, ar reiesi ca Munteanu, daca nu era o sursa deplin conspirata, era o sursa cunoscuta a Securitatii, deci cu dosar de retea (indicativ R). Dupa 2.03.1989 Marian Munteanu isi inceteaza colaborarea, devenind membru PCR, dar si mai mult, pentru ca "spionul" portughez si-a incetat "misiunea" si a parasit tara. Las la o parte ca o sursa cu angajament la contraspionaj si antitero - care, in plus, mai e si platita cu acte, facand parte dintr-o retea informativa - nu e abandonata asa, lasata balta, dupa ce stie de realtia cu Securitatea, cu un ofiter le legatura si care sursa ar putea fi racolata de servicii straine, de "elemente ostile statului".

Ei bine, aflam ca Marian Munteanu, in mai 1989, deci la nici doua luni dupa ce a fost sedus si parasit de Securitate este anchetat. Si de cine? De organele de Securitate ale Municipiului Bucuresti. Si de ce? Pentru ca alaturi de alti studenti il ingrijea pe Petre Tutea si-l ajuta sa scrie o carte. Chestiune pe care Munteanu a facut-o si in intervalul martie 1988 - martie 1989 in presuspusa sa perioada de informator de contraspionaj, deci, ar fi fost cunoscuta de politia politica si ar fi fost consemnata la dosar. La dosar insa apare in mai 1989 si nu la contraspionaj. Bun, deci Munteanu, care am aratat mai sus ca nu era deplin conspirat ar fi trebuit sa fie cunoscut Securitatii Municipiului Bucuresti, mai ales ca atunci cand se  cauta un "obiectiv" acesta era in primul rand verificat la Securitate ca sa nu fie prins intr-un alt dosar.

Ca atare, securistii de la Municipiu, pe langa ca nu trebuia sa-i faca dosar de cercetare penala, nu ar mai trebuit nici sa-l racoleze - cum scrie la dosarul consultat de CNSAS, "în vederea influențării, compromiterii și a determinării să renunțe la preocupările ostile și la relațiile cu Petre Țuțea". Pai, daca ar fi fost deja informator, ce sens mai avea "influentarea, compromiterea si determinarea"?! Munteanu nu ar mai fi fost necesar sa fie constrans, el ar fi fost de-a gata securizat. Din dosarul CNSAS reiese că Munteanu făcea parte dintr-un grup de studenți care îl ajutau pe Petre Țuțea la transcrierea unor lucrări filozofice și îi acordau îngrijiri. Despre acești studenți, organele de Securitate stabiliseră că erau influențați de Petre Țuțea, „în spirit legionar, anticomunist și dușmănos la adresa politicii țării noastre, denigrarea partidului și a conducerii acestuia".

În cadrul anchetei penale, Marian Munteanu a dat două declarații pe 12 și, respectiv, 15 mai 1989. La ce a mai dat Munteanu atunci declaratii? Ca si informator recunoscut, Securitatea nu l-ar fi abandonat dupa ce profesorul portughez pleca din tara, mai ales ca se stia si atunci de relatia cu Tutea. Munteanu - logic - ar fi fost folosit ca infiltrat in grupul Tutea, calitate din care ar fi dat note informative, care s-ar fi gasit la dosar. Daca dacea note informative, nu ar mai fi dat declaratii in dosarul de cercetare penala. Asta, cu siguranta.

Pai, sa ne intelegem, la nici doua luni dupa asa-zisa perioada informativa, Marian Munteanu era acum catalogat de organele de securitate ca si legionar, anticomunist si dusmanos politicii tarii? In plus, devenise si membru de partid. E un talmes-balmes de nedescris, iar toate aceste amanunte care sunt "scoase la lumina" pentru a nu stiu cata oara, se bat cap in cap. Nu trebuie sa fi un expert in Securitate, in dosare, retele si note informative ca sa remarci cate de ilogic este totul. Mai mult, in 1990 la SRI functionau inca vechii securisti. Pai n-ar fi stiut astia ca Munteanu era informator de-al lor pe bune? L-ar fi lasat sa se agite cu Piata Universitatii? (Sigur, o sa spuna unii ca era infiltrat de SRI si in chestiunea cu Piata. Pe bune?) Sau, cand au venit minerii si cand multi dintre mineri erau ofiteri acoperiti si agenti de legatura etc., daca Munteanu era de-al lor ar fi vrut sa-l omoare si sa-i crape capul cu toporul? Sa fim seriosi!

Bogdan Comaroni