• Tweet

Biserica Ortodoxă Română este exasperată, politicienii cârcotesc, societatea civilă își arată indignarea, premierul Ponta pare că a fumat ceva ce nu i-a priit, fostul Băsescu aruncă pisica moartă, iar Iohannis tace în stil caracteristic, pe tema construirii celei mai mari moschei din Europa la București.

În timp ce România este o țară preponderent ortodoxă, cu un procentaj de peste 87% și având 0,3% populație musulmană după ultimul recensământ, atare inițiativă este de-a dreptul halucinantă. Cum s-a ajuns aici și de ce, vom încerca să deslușim în continuare. După ce ne-am ciorovăit secole de-a rândul cu slujitorii lui Allah - cel Milostiv, Îndurat -, am îngropat securea războiului și e bine că s-a întâmplat așa.

Relațiile politice și economice dintre București și Ankara sunt înfloritoare și ar fi minunat ca, la un moment dat, să-i putem ajungem din urmă pe turci la majoritatea capitolelor unde aceștia se află înaintea noastră. Fiindcă și dacă se spune că am fi europeni, suntem cu un picior în magnificul Orient, datorită poziției geostrategice pe care o ocupăm de milenii. Dar de-aici și până la prostia semnată de Victor Ponta în cadrul unei înțelegeri de taină cu țara devenită prietenă, însă, ar trebui să fie cale lungă.

În realitate, convenția privind parafarea unui schimb de terenuri între București și Istambul, pentru construirea reciprocă a unei biserici și-a unei moschei, a fost semnată de Traian Băsescu, în timpul mandatului său. După care, acesta a aruncat nonșalant pisica moartă în ograda PSD. Recent, premierul Ponta s-a declarat de acord să aloce musulmanilor un teren de 11.000 mp, ca aceștia să ridice, în partea de nord a Capitalei, cea mai mare moschee din Europa și un Centru cultural islamic (sau cam așa ceva) pentru circa 6.000 de enoriași sau ce-or mai fi ei. Când a bătut palma cu guvernul turc în acest scop, nu credem că premierul a fost beat, că nu prea obișnuiește alcoolul, dar precis a fumat ceva ori și-a băgat în vene. Și vom explica de ce.

Dacă era vorba despre vreo geamie, acolo, cum s-a mai încercat pe la Iași, cu totul altfel s-ar fi pus problema, că nu s-ar fi supărat nimeni sau aproape nimeni. Dar cea mai mare moschee din Europa? Asta chiar că-ar fi culmea. În plus, și-un Centru islamist, ca să ce? Că la noi nu viețuiesc prea mulți turci și tătari, iar pe aceștia îi întâlnim preponderent prin Dobrogea. Și-apoi, cine (și ce) să studieze la culturalul ăsta islamic? Musulmani care nu mai au ce face pe la ei pe-acasă, cum ar fi arabi de genul irakienilor rebeli, egiptenilor extremiști, palestinienilor puși în permanență pe harță, talibanilor sau militanți ai așa-zisului Stat Islamic? Nu, mersi...

O altă problemă este următoarea: inițial, înțelegerea a fost parafată între guvernele celor două țări. Dar acum, băgăm de seamă că terenul din nordul Bucureștiului se intenționează a fi atribuit Muftiatului Cultului Musulman din România, nu executivului de la Ankara, potrivit înțelegerii. Hopa, atunci înseamnă că nu mai este vorba despre niciun fel de partaneriat strategic între două guverne, iar premierul turc Recep Erdogan nu-și asumă vreo responsabilitate în caz de ceva, la fel ca noi... Mai departe.

Dacă anual vom avea drept studenți mii și mii de musulmani veniți cine știe de pe unde, preponderent din țările arabe, ca să studieze în marea moschee culturală din București, aceștia vor avea tot dreptul să solicite cetățenie română, ca apoi s-o poată zbughii nestingheriți - hai-hui - prin Europa, nu-i așa? Și cine-i va putea împiedica, țara noastră transformându-se într-o veritabilă placă turnantă pentru imigrația arabă mascată.

Da, va reacționa muftiatul sau cine-mai-știe-cine, dar și românii vor avea o biserică ortodoxă la Stambul, ca să se fălească cu extinderea spre Asia și Arabia. Din nou, nu mersi... Câți români ortodocși trăiesc astăzi în Islam ori în capitala comercială a Turciei? Probabil că sunt lesne de contabilizat, nefiind nici pe departe numeroși.

Și chiar au ei nevoie de o nouă biserică ortodoxă la Istambul? Păi, deja au destule și dăm doar câteva exemple: Biserica Sfânta Muceniță Parascheva-Prikidon, renovată în anul 1692 de Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, Catedrala Sfânta Sofia (acum muzeu) - unul dintre cele mai importante vestigii ale bisericii ortodoxe timpurii -, Basilica Cisterne, Biserica din Palatul Topkapî, Biserica Sfânta Irina, Biserica Sântul Salvator, Patriarhia Constantinopolului și multe altele, inclusiv catolice, dar tot creștine.

Altfel spus, românii inexistenți din Istambul au aceeași nevoie de-o biserică ortodoxă acolo, cum au nevoie islamiștii inexistenți din București de-o moschee, că ei se regăsesc preponderent în Dobrogea. De ce nu-și fac câte-o geamie la Constanța, Babadag, Mangalia sau Medgidia, ca imamul să aibă de unde-i trezi dimineața și de alte patru ori pe zi pe enoriași, pentru a-i chema la rugăciune? Fiindcă acolo au deja ridicate asemenea așezăminte religioase. Dar la București, nu, că aici nu prea există români cu înclinații musulmane, care să fie și cetățeni cu acte-n regulă.

Aici mai intervine un tertip, lansat de același muftiat musulman de la noi, care este subvenționat în special de la București, din banii contribuabilului român, pentru a avea din ce supraviețui: pelerinii mioritici își vor putea vizita propria biserică din Istambul pentru a se ruga. Hai, să fim serioși! Adică, românul va traversa Bosforul, ca să vadă cine știe ce kitch bisericesc de ultimă oră de la Constantinopol, ignorând în primul rând Bazarul, și-apoi vestigiile istorice religioase menționate anterior? Și pentru ce? Ca să se roage în concediul de odihnă?

Să fim serioși! În ceea ce ne privește, prostie mai mare ca această idee fixă nici că putea exista. Dovadă cât se poate de clară că, pe lângă demnitarii români implicați în această poveste aberantă și inutilă pentru interesul național, consilierii lor - care, probabil, au tras interesați sforile înțelegerii -, ori sunt imbecili, ori sunt imbecili. Din două - una, că altfel nu se poate.

Dan Coste