Cum a fost recâştigată în mai bine de un an încrederea pierdută într-o clipă
Postat la: 11.01.2019 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Subiectul analizei: „ROBOR-ul". Un indice asemenea oricărui altuia, dintre aceia meniţi să măsoare media dobânzilor la care băncile se împrumută între ele, pe pieţele de bani. Cum sunt, bunăoară, LIBOR pentru dolarul american sau pentru lira sterlină, TIBOR pentru yenul japonez, WIBOR pentru zlotul polonez, PRIBOR pentru coroana cehă, BUBOR pentru forintul unguresc sau ROBOR pentru piaţa monetară interbancară din România. Şi, desigur, multe altele, pentru alte şi alte pieţe de bani din lumea largă.
Nicăieri însă, pe Terra, nu a avut nimeni ideea să taxeze activele băncilor plecând de la nivelul atins de acest indice. Excepţia, unică pe planetă, a produs-o recent ţara noastră. Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă, a instituit o taxă pe activele bancare în cazul în care indicele ROBOR depăşeşte nivelul de 2 la sută. Aşadar, în aceste zile de început de an, cum „ROBOR"-ul calculat pentru trei luni şi pentru şase luni (reperele din recenta ordonanţă) se mişcă între 2,92 la sută şi 3,30 la sută, este cât se poate de limpede că toate cele 35 de bănci din sistemul nostru bancar cad sub incidenţa taxei extravagant numite „pe lăcomie". Inclusiv acele bănci care, luni 7 ianuarie 2019, au împrumutat Ministerului Finanţelor Publice, pentru doi ani şi zece luni, 400 de milioane de lei. Şi care, marţi 8 ianuarie, într-o sesiune suplimentară de licitaţie, au scos din „portofel" încă 60 de milioane de lei, pe care i-au împrumutat tot Ministerului Finanţelor cu aceeaşi scadenţă: octombrie 2021. Şi cum aceste creanţe în titluri de stat, ce intră în bilanţurile băncilor respective, însumând 460 de milioane de lei, constituie active..., iată că timp de 15 trimestre, unul după altul, băncile creditoare vor plăţi impozite pentru sumele împrumutate statului. Cele 460 de milioane plus multe altele.
Între activele bancare, pentru care vor fi plătite impozite începând de la 1 ianuarie 2019, se numără banii gheaţă din casieriile băncilor, disponibilităţile păstrate în conturile de la BNR şi instrumentele financiare derivate. În total - 15,84 la sută dintre active. Sunt active şi imobilizările corporale, compuse din clădiri, calculatoare, mobilier etc. - în total 2,53 la sută. De reţinut însă că această categorie de active nu se impozitează. Dar grosul activelor impozitate, cu o pondere imensă în bilanţuri, însumând 81,58 la sută, îl constituie creanţele ce reprezintă banii împrumutaţi de bănci statului, companiilor şi populaţiei. Active ce sunt impozabile, fiind - ca şi cele din primul eşalon - financiare. Cu precizarea că între companiile datoare la bănci se regăsesc prea puţine multinaţionale, a căror pondere semnificativă o au cele care se împrumută în afara ţării. Recapitulând, deci, băncile plătesc impozite pentru împrumuturile date Ministerului Finanţelor, întreprinderilor mici şi mijlocii, populaţiei; şi pentru banii din casierii, disponibilităţile de la BNR şi instrumentele financiare derivate.
Marţi după-amiază, la întâlnirea cu presa de la BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat apăsat riscurile pe care le implică recenta ordonanţă de urgenţă a guvernului. Act normativ dat la sfârşitul unui an cu multe rezultate bune în economie, inclusiv în sectorul bancar, care pune însă în pericol un echilibru greu câştigat. A doua zi, miercuri, în unele dezbateri publice, am auzit voci care s-au grăbit să semnaleze „căderea dramatică a leului pe piaţa valutară". Şi care au găsit şi cauza: „ce s-a întâmplat marţi la BNR!"...
Voi detalia. 1) La BNR, marţi, nu s-a întâmplat nimic neobişnuit. Pentru că, din 1990 încoace, este în obişnuinţa BNR să constate riscurile ce periclitează stabilitatea financiară; şi să le semnaleze. Cum nimic neobişnuit nu s-a întâmplat nici miercuri, pe piaţa valutară. Pentru că o depreciere a leului faţă de euro cu exact jumătate de ban nu are cum să exprime „o cădere dramatică" a monedei naţionale.
Altceva s-a întâmplat însă: încrederea consolidată timp de aproape trei ani, şi anume că inflaţia a intrat într-un port liniştit, s-a destrămat într-o clipă, în octombrie 2017, când autorităţile de reglementare au urcat brusc - şi deodată - preţurile la electricitate, la gaze naturale şi la energie termică. Mai ales că un şoc inflaţionist identic s-a repetat din trei în trei trimestre, până în vara lui 2018. Mă voi referi, într-un comentariu viitor, la cum a dezamorsat BNR aceste şocuri inflaţioniste. Cert este că, treptat, Banca Naţională a redat societăţii încrederea pierdută. Iar inflaţia, în scădere, confirmând prognozele publicate, a determinat o încetinire a creşterii „ROBOR"-ului. Încă din septembrie 2018.
„ROBOR"-ul e o dobândă. Iar inflaţia şi dobânda sunt surori. Or, a stabili o taxă pe activele băncilor, având drept unic criteriu nivelul „ROBOR"-ului, înseamnă de fapt a cere băncilor să plătească o taxă pe inflaţie.
Adrian Vasilescu
ULTIMA ORA
-
Ce conține supa pe care o mănâncă cea mai longevivă familie din lume
Multe gospodine sunt în căutare de rețete sănătoase, unele preparate fiind considerate adevărate leacuri miraculoase. Este și cazul unei supe preparate după o rețetă care datează de secole, despre care se spune că este secretul longevității: minestrone.
-
Metoda "Fotografia' a lăsat mulți români fără zeci de mii de euro. Cum acționează escrocii
Mai mulți români au fost înșelați cu zeci de mii de euro prin metoda "Fotografia", după ce au comandat din Germania. O nouă escrocherie face victime printre români. Mai multe persoane au rămas fără zeci de mii de euro în conturi după ce sperau să aducă în țară utilaje agricole din Germania.
-
De ce tot mai mulți tineri au cancer. Ce ar putea genera acest fenomen?
Cazurile de cancer diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut, la nivel global, cu 79%. În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienţilor cu cancer se deplasează din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la persoanele de vârstă mijlocie.
-
Dorel Vișan îl susține pe Cozmin Gușă la prezidențiale! Mesaj emoționant al marelui actor român
În emisiunea „Culisele Statului Paralel", moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea PLUS, Cozmin Gușă a prezentat detalii mai puțin cunoscute din filmul „21 de rubini", regizat de preotul ortodox Ciprian Mega, film care este selectat printre peliculele finaliste la „BRICS FILM FESTIVAL 2024", organizat la Moscova. Totodată, lui Cozmin Gușă i s-a pregătit o frumoasă surpriză, marele actor Dorel Vișan, protagonist al filmului, intrând în direct pentru a-i transmite un mesaj special.
-
Israelul isi face planurile pentru Gaza depopulata de palestinieni - O megaregiune futuristă între Eurasia și Africa pe placul Forumului de la Davos
Un port offshore pe o insulă artificială, aeroportul, 540 de mii de unități rezidențiale; 160 de mii de noi locuri de muncă și un PIB de 9 mii de dolari pe cap de locuitor, similar cu cel al unei țări cu venituri medii.
-
Cristian Țânțăreanu a împlinit 80 de ani: "Beau de rup, mănânc orice, mă mai uit la filme pentru adulți!"
Cristian Țântăreanu a împlinit 80 de ani și a sărbătorit cu fast sâmbătă, pe 20 aprilie, chiar în sala lui de evenimente din Paradisul Verde, inaugurată la sfârșitul anului trecut. A avut alături invitați de seamă precum Florin Călinescu, Helmut Duckadam, Mircea Baniciu, Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Camelia Potec, Iuliana Marciuc, Cristi Brancu și mulți alții.
-
Lovită de un eveniment cu consecințe devastatoare după ce a ridicat o bancnotă găsită pe jos: "Am simțit ceva care-mi apăsa pe umeri!"
După ce a ridicat o bancnotă găsită pe jos, o femeie din Kentucky a fost lovită de un eveniment cu consecințe devastatoare. În loc de momentul fericit pe care l-ar fi presupus, această acțiune aproape că a costat-o viața, scrie Unilad.
-
Condamnare în premieră: Un dezaxat sexual are interdicție să folosească orice fel de instrumente de AI
Un infractor sexual condamnat în Marea Britanie pentru că a realizat peste 1.000 de imagini indecente cu copii nu are voie să folosească "orice fel instrumente de inteligenţă artificială" în următorii cinci ani, în primul caz cunoscut de acest fel.
-
Ratatul NATO se pregateste sa fie si Ratatul UE: Iohannis între cei șapte care ar putea să o înlocuiască pe Ursula von der Leyen la Comisia Europeană
Reconfirmarea Ursulei von der Leyen în funcția de șef al organismului executiv al UE părea posibilă, dar conducerea ei și-a pierdut strălucirea după problema rolului acordat și apoi revocat lui Markus Pieper, și în urma unor ezitări în răspunsul față de criza din Orientul Mijlociu.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.România este condusă de un sistem închis format din câteva clanuri ale PCR
- 2.Diversiune organizată de către Barack Obama?
- 3.Republica Moldova și România, Ucraina 2?
- 4.Iranul dă șah Israelului și Americii
- 5.Un altfel de terorism însîngerează de trei decenii istoria!
- 6.De ce-ar juca Ciolacu pe mâna lui Coldea?! Marcele, ocolește filiera Vizer!
- 7.Caracatița Raed Arafat
- 8.Dacă Valentin Lazea ar fi fost sincer măcar cinci minute...
- 9.Dictatura OMS
- 10.Le-a păpat pisica limba. Lideri de doi bani, tolerați de un popor bleg
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu