• Tweet

Oare cine? Pentru a da răspuns la întrebarea din titlu va trebui ca, în prealabil, să vedem, nu numai care sunt părţile implicate în instalarea acestui Guvern, ci şi ce a urmărit fiecare dintre acestea. Este de vină Klaus Iohannis pentru că a vrut un Guvern al său? Sunt de vină de demonstranţii, adică "tinerii frumoşi liberi", care s-au săturat de clasa politică? Sunt vinovate ONG-urile manipulatoare? Este de vină PSD, care nu a mai vrut să îşi fructifice majoritatea? Este de vină PNL, care a colaborat cu socialiştii? Este de vină Bruxelles-ul sau FMI, care şi-au plasat cozile de topor în Executivul României?

Că acest Guvern Cioloş reprezintă o catastrofă mult mai mare decât era preconizată chiar şi de către cei mai sceptici analişti politici, ţine de domeniul evidenţei. Nu s-a dovedit a fi un Guvern de tehnocraţi. Nici măcar de birocraţi, cum îmi imaginam eu. Ci, de diletanţi. În cel mai bun caz. Şi asta dacă, în unele situaţii, nu este vorba chiar de rea-voinţă. Eu unul îmi imaginam că acest Guvern Cioloş va fi unul de tranziţie şi că, în cel mai bun caz, va fi capabil să administreze, în condiţii rezonabile, ţara şi să pregătească, tot în condiţii rezonabile, alegeri libere. Nu am suspectat niciodată acest Guvern ar putea să aibă o viziune pe termen lung şi asta din simplul motiv că fiind un Guvern de tranziţie, din afara partidelor politice, dar navigând, totuşi, pe motoare politice ar fi fost cu neputinţă să facă gaură în cer. De aceea, chiar din prima zi, l-am denumit Guvernul sac de box.

Nu bănuiam însă că vom ajunge la rezultate de tip catastrofal. În materie de colectare de impozite şi taxe. În domeniul salarizării. În privinţa asistenţei medicale. În învăţământ. În accesarea fondurilor europene. În domeniul investiţional. Dar aşa a fost să fie. Cine este vinovat? Ce au vrut cei circa 30.000 de manifestanţi împotriva Guvernului Ponta, la data la care ONG-urile nu se mobilizaseră încă pentru a-i manipula? Au vrut ca Victor Ponta să demisioneze, Guvernul asumându-şi răspunderea pentru drama de la Colectiv, după ce nu a existat niciun fel de asumare în raport cu punerea sub acuzaţie penală a premierului. Cererea era pe deplin justificată. Strada, în sensul acestui spaţiu al libertăţii, nu a vrut altceva. Decât cel mult o atenţionare şi o sancţionare şi o energizare a clasei politice. Scoatem strada din cauză.

Ce a vrut Klaus Iohannis? În calitate de preşedinte, ajuns acolo cu sprijinul PNL, a dorit, şi a anunţat acest lucru cât se poate de transparent, un Guvern condus de liberali. Dar Guvernul Cioloş nu este un Guvern liberal. Şi nici nu poate fi. Ca atare, nu este "Guvernul său". Cum, tardiv, preşedintele a şi recunoscut. În condiţiile în care PSD a abandonat puterea, nemaidorind să nominalizeze, în baza majorităţii de care dispunea, un alt premier, pregătindu-se astfel pentru alegeri, iar PNL nu a făcut nici cel mai mic efort pentru a îngropi o altă majoritate, după consultarea cu partidele, Klaus Iohannis a recurs la singura soluţie posibilă. Nominalizarea unei persoane din afara partidelor. Pe care mulţi s-au grăbit să o taxeze drept tehnocrată. Nu avea altă soluţie. Dar, totuşi, el îşi asumă răspunderea pentru alegerea lui Cioloş. Fiindcă Cioloş nu a căzut, pur şi simplu, din cer. Iar Cioloş, la rândul său, îşi asumă răspunderea pentru fiecare membru al cabinetului. Iar partidele parlamentare, în special, PSD şi PNL, mai puţin ALDE şi PMP, îşi asumă şi ele răspunderea pentru că au votat acest Guvern. După care au votat şi un buget destul de cretin, expresia filosofiei noului Executiv. Răspunderea lui Iohannis se opreşte aici.

O mai mare răspundere, mult mai mare, o au, cum arătăm, principalele partide politice. Dar lor li se mai adaugă şi ONG-urile manipulatoare. Acele câteva zeci de ONG-uri care s-au erijat în vocea societăţii civile - în România există mii de ONG-uri care îşi fac treaba cu onestitate - şi care au impus reguli. Respectivele ONG-uri sunt finanţate, fie de instituţii ale statului, fie de Fundaţia Soros. Printre instituţiile statului, la capitolul finanţare mascată se numără şi serviciile secrete, în special SRI. Care a procedat în aşa fel încât să existe, nu numai societăţi comerciale acoperite, ci şi ONG-uri acoperite. Numai bine de utilizat pentru manipularea maselor în asemenea situaţii. Deci, printre vinovaţi trebuie inclus, obligatoriu, şi Serviciul Român de Informaţii.

Sunt mulţi analişti care afirmă că la mijloc există şi o trădare a interesului naţional. Cu alte cuvinte, că Cioloş şi mai mulţi membrii ai cabinetului său sunt impuşi de la Bruxelles şi de la nivelul FMI şi Băncii Mondiale, în scopul de a promova o serie de măsuri, în folosul acestor instituţii. Sau de a nu promova tot în interesul lor. Asemenea acuzaţii vor fi descâlcite de istorie. Dar, până una-alta, într-adevăr, se poate aprecia că o serie de activităţi sau inactivităţi voite ale Guvernului Cioloş au un caracter anti-naţional. Nu m-aş grăbi însă să atribui principala responsabilitate unor etnităţi externe, atâta timp cât, totuşi, deciziile majore s-au luat la Bucureşti.

După punerea sub acuzare penală a premierului unui stat european, în persoana lui Victor Ponta, şi, mai ales, după Colectiv, câteva zeci de mii de manifestanţi din toată ţara au început să iasă pe străzi şi să solicite o schimbare. Câteva zeci de mii, dintr-un total de vreo 8-9 milioane. De cetăţeni cu drept de vot. Cum au gândit cei care s-au aflat în casă? Au fost ei sau nu, cu adevărat, reprezentaţi de demonstranţi? Şi, în definitiv, de ce nu li s-au alăturat acestora dacă erau de acord cu ei? Sau de ce nu au organizat contra-manifestaţii? Sunt întrebări bune. Care trebuie să primească răspunsuri. La fel de bune.

Avem un corp cetăţenesc suficient de consistent, de bine educat politic, pentru a interveni, în mod responsabil, în viaţa cetăţii? Sau populaţia continuă să se lase manipulată? Ca în anii ‘90 ? Nu cumva, partidele, aşa cum sunt ele, nu reprezintă altceva decât expresia stadiului democratic al diferitelor orientări ale populaţiei? Şi dacă aşa este, atunci nu ar mai simplu să afirmăm, în mod curajos, că cel care răspunde, cu adevărat, pentru catastrofa Cioloş este însuşi cetăţeanul român? Poate că nu. Poate că răspunsul este infinit mai complex. Dar ceea ce este cert este că ne aflăm în prezenţa unei catastrofe. Că România regresează. Că România nu progresează. Şi că nici măcar nu a putut face acest Guvern Cioloş, astfel încât să ne garantează alegeri libere şi în consens cu legi bune, promovate de Executiv şi adoptate de Parlament. Dimpotrivă. Marea fraudă electorală abia a început!

Sorin Rosca Stanescu