ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Ce făcuși, Mugurele?

Postat la: 18.03.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

Ce făcuși, Mugurele?

Asupra Guvernatorului Băncii Naționale a României au început, ca un stol de ciori, să planeze suspiciuni rezonabile de corupție, respectiv trafic de influență, deocamdată. Era și timpul, în opinia noastră, așa cum am mai spus-o de nenumărate ori până acum. Și, tot în opinia noastră, acuzația respectivă la adresa lui Mugur Constantin Isărescu este nimic pe lângă alte fapte penale, ce-ar putea fi reținute în sarcina acestuia, dacă procurorii anticorupție ar fi să-și facă treaba până la capăt.

Ruptă-n bătaie de soțul Marian Măgureanu, fiul lui Virgil și-al Mariei, Alina s-a hotărât să pună capăt (după zece ani de tumultoasă conviețuire) relației matrimoniale cu acesta, începută în anul 2004. Se pare că nici Alinuța n-a fost vreo sfântă, deoarece și-ar fi înșelat soțul cu un deputat milionar, însă acuzația nefiind probată, rămâne în stadiu de ipoteză. Ca să se răzbune că pensia de întreținere stabilită de instanță pentru fetița celor doi se ridică doar cu puțin peste 200 de lei pe lună, fosta noră a „Șarpelui cu ochelari" contraatacă.

Denunțurile acesteia la DNA îi vizează, printre alții, pe Virgil Măgureanu - tatăl-socru, Crin Antonescu - mare lider PNL, Elan Schwartzenberg - nefericitul fost soț al Mihaelei Rădulescu și Mugur Isărescu - longevivul și nepătatul până acum guvernator al BNR. Demn de precizat, delațiunile Alinei se bazează pe sprijinul nemijlocit al lui Florin Mihai Ghiulbenghain, mason demisionar din Loja Sfinx de București, fost simpatizant al pedeliștilor și amic la toartă cu Traian Băsescu. Dar nu asta este problema asupra căreia ne vom apleca în cele de față.

Alina Petre (fostă Măgureanu), secondată de Ghiulbenghain, îi pune în cârcă lui Isărescu faptul că și-ar fi traficat influența, pentru a-l determina pe șeful BRD să-i acorde fostului ei socru, Virgil Măgureanu, un împrumut de 2,8 milioane de euro în mod ilegal. Dacă răzbunarea nurorii am putea-o înțelege, la o adică, mai greu de explicat este atitudinea corbului mason asociat, în acțiunea de-ai scoate ochii altui corb cu aceeași vocație masonică, Mugur Isărescu.

Mai departe, ar fi extraordinar de interesant de aflat cum a reușit Mugurel să-l determine pe șeful BRD să-i acorde creditul respectiv lui Măgureanu? Îl avea cumva pe acesta la mână cu ceva? Ori guvernatorul îi oferise oarece servicii „dezinteresate", care trebuiau returnate? De unde și suspiciunea rezonabilă: relațiile lui Isărescu cu șefii băncilor din România, având capital străin, suportă asemenea conotații? Că dacă răspunsul la această întrebare legitimă este unul afirmativ, putem înțelege de ce Mugurel-Costel se dă de ceasul morții, ca legea dării în plată - care ar salva mulți datornici năpăstuiți de jugul bancar - să nu fie aplicată, iar relaxarea fiscală și mărirea salariilor să fie amânate până la paștele cailor.

Alte aspecte pe care procurorii le pot avea în vedere, cu privire la activitatea laborioasă a guvernatorului Isărescu, de la înghesuiala din decembrie 1989 încoace, ar trebui să vizeze modul în care unele bănci comerciale au ajuns în incapacitate de plată și-au dat faliment, în ciuda faptului că se aflau sub supravegherea BNR. Iar sute de mii de oameni, dacă nu mai mulți, au pierdut amar de bai sau chiar au fost distruși de politica monetară promovată de Mugur Constantin, în totalul dispreț al grijii față de deponent, care a avut încredere în sus-numitul.

În paralel, din nou, așa cum am mai spus-o, procurorii anticorupție ar trebui să ia la verificat averile celor 9 (nouă) șmecheri de la conducerea BNR (precum și ale membrilor de familie ai acestora ori interpușilor), care stabilesc zilnic fluctuațiile valutare și vânzarea pe piață a leului sau a valutelor forte. Fiindcă din tranzacțiile valutare se obțin peste noapte foarte mulți bani, și cine ar putea să profite, la prima mână, de informația vânzării de monedă, dacă nu Isărescu și adjuncții săi? Situație-n care nu trebuie să se înceapă investigațiile de la cauză la efect, ci invers, de la efect la cauză, adică de la colosalele averi, la modul de dobândire a acestora.

Dan Coste

loading...
PUTETI CITI SI...

Ce făcuși, Mugurele?

Postat la: 18.03.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Asupra Guvernatorului Băncii Naționale a României au început, ca un stol de ciori, să planeze suspiciuni rezonabile de corupție, respectiv trafic de influență, deocamdată. Era și timpul, în opinia noastră, așa cum am mai spus-o de nenumărate ori până acum. Și, tot în opinia noastră, acuzația respectivă la adresa lui Mugur Constantin Isărescu este nimic pe lângă alte fapte penale, ce-ar putea fi reținute în sarcina acestuia, dacă procurorii anticorupție ar fi să-și facă treaba până la capăt.

Ruptă-n bătaie de soțul Marian Măgureanu, fiul lui Virgil și-al Mariei, Alina s-a hotărât să pună capăt (după zece ani de tumultoasă conviețuire) relației matrimoniale cu acesta, începută în anul 2004. Se pare că nici Alinuța n-a fost vreo sfântă, deoarece și-ar fi înșelat soțul cu un deputat milionar, însă acuzația nefiind probată, rămâne în stadiu de ipoteză. Ca să se răzbune că pensia de întreținere stabilită de instanță pentru fetița celor doi se ridică doar cu puțin peste 200 de lei pe lună, fosta noră a „Șarpelui cu ochelari" contraatacă.

Denunțurile acesteia la DNA îi vizează, printre alții, pe Virgil Măgureanu - tatăl-socru, Crin Antonescu - mare lider PNL, Elan Schwartzenberg - nefericitul fost soț al Mihaelei Rădulescu și Mugur Isărescu - longevivul și nepătatul până acum guvernator al BNR. Demn de precizat, delațiunile Alinei se bazează pe sprijinul nemijlocit al lui Florin Mihai Ghiulbenghain, mason demisionar din Loja Sfinx de București, fost simpatizant al pedeliștilor și amic la toartă cu Traian Băsescu. Dar nu asta este problema asupra căreia ne vom apleca în cele de față.

Alina Petre (fostă Măgureanu), secondată de Ghiulbenghain, îi pune în cârcă lui Isărescu faptul că și-ar fi traficat influența, pentru a-l determina pe șeful BRD să-i acorde fostului ei socru, Virgil Măgureanu, un împrumut de 2,8 milioane de euro în mod ilegal. Dacă răzbunarea nurorii am putea-o înțelege, la o adică, mai greu de explicat este atitudinea corbului mason asociat, în acțiunea de-ai scoate ochii altui corb cu aceeași vocație masonică, Mugur Isărescu.

Mai departe, ar fi extraordinar de interesant de aflat cum a reușit Mugurel să-l determine pe șeful BRD să-i acorde creditul respectiv lui Măgureanu? Îl avea cumva pe acesta la mână cu ceva? Ori guvernatorul îi oferise oarece servicii „dezinteresate", care trebuiau returnate? De unde și suspiciunea rezonabilă: relațiile lui Isărescu cu șefii băncilor din România, având capital străin, suportă asemenea conotații? Că dacă răspunsul la această întrebare legitimă este unul afirmativ, putem înțelege de ce Mugurel-Costel se dă de ceasul morții, ca legea dării în plată - care ar salva mulți datornici năpăstuiți de jugul bancar - să nu fie aplicată, iar relaxarea fiscală și mărirea salariilor să fie amânate până la paștele cailor.

Alte aspecte pe care procurorii le pot avea în vedere, cu privire la activitatea laborioasă a guvernatorului Isărescu, de la înghesuiala din decembrie 1989 încoace, ar trebui să vizeze modul în care unele bănci comerciale au ajuns în incapacitate de plată și-au dat faliment, în ciuda faptului că se aflau sub supravegherea BNR. Iar sute de mii de oameni, dacă nu mai mulți, au pierdut amar de bai sau chiar au fost distruși de politica monetară promovată de Mugur Constantin, în totalul dispreț al grijii față de deponent, care a avut încredere în sus-numitul.

În paralel, din nou, așa cum am mai spus-o, procurorii anticorupție ar trebui să ia la verificat averile celor 9 (nouă) șmecheri de la conducerea BNR (precum și ale membrilor de familie ai acestora ori interpușilor), care stabilesc zilnic fluctuațiile valutare și vânzarea pe piață a leului sau a valutelor forte. Fiindcă din tranzacțiile valutare se obțin peste noapte foarte mulți bani, și cine ar putea să profite, la prima mână, de informația vânzării de monedă, dacă nu Isărescu și adjuncții săi? Situație-n care nu trebuie să se înceapă investigațiile de la cauză la efect, ci invers, de la efect la cauză, adică de la colosalele averi, la modul de dobândire a acestora.

Dan Coste

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE