ZC
ZC




ZC




Aruncarea pe horn a domnului Adrian Țuțuianu

Postat la: 29.06.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

Aruncarea pe horn a domnului Adrian Țuțuianu

Din nou, sistemul a acționat. În forță și, în același timp, cu subtilitate. Serviciul Român de Informații a scăpat de domnul Adrian Țuțuianu. Printr-un procedeu numit aruncarea pe horn. Prin promovarea acestuia. Și, implicit, prin îndepărtarea lui de o zonă din care putea controla instituția de forță.

Deputatul Adrian Țuțuianu a fost, într-un trecut nu prea îndepărtat, timp de patru ani, președinte al Consiliului Județean Dâmbovița. S-a dovedit a fi un bun conducător. În același timp, este important de observat că Dâmbovița este un județ cheie din perspectivă industriei de apărare. Industria de apărare din Dâmbovița, până în 1989, a contribuit decisiv la plasarea României pe locul 8 în lume în ceea ce privește exporturile de armament. După 1989, industria de apărare a fost parazitată și apoi abandonată. A ajuns aproape în paragină. Dâmbovița nu a făcut excepție. A fost peste puterile conducătorilor locali să oprească acest proces. Consecința a fost intrarea în șomaj a unui număr extrem de mare de oameni supercalificati. Și pauperizarea unor întregi localități.

Informațiile de mai sus sunt importante pentru a înțelege de ce Serviciul Român de Informații a făcut o mișcare extrem de iscusită, propunându-i domnului Adrian Țuțuianu un job de nerefuzat. Din poziția de ministru al Apărării, el poate contribui decisiv la revigorarea întregii industrii de apărare în general și a industriei de apărare din Dâmbovița în special. Momentul este extrem de favorabil, întrucât România a luat o decizie înțeleaptă. Și anume să aloce cel puțin 2% din Produsul Intern Brut, câteva miliarde de euro pe an, întăririi capacității sale de apărare. Dacă negociatorii români nu sunt de-a dreptul tâmpiți, în mod direct și în mod indirect, aproape toți acești bani s-ar putea îndrepta, anual, către industria de apărare. Pe calea unor comenzi directe. Sau în baza unor contracte prin care cumpărăm tehnică de luptă de la partenerii noștri euroatlantici, dar cu condiția, de altfel prevăzută de lege, ca respectivele operațiuni să fie de tip offset. Achiziționam avioane F14 din Statele Unite, dar vânzătorul are obligația ca suma încasată să o investească în industria de apărare din România.

Cum ar fi putut refuza domnul Adrian Țuțuianu oferta de a deveni noul ministru al Apărării din România? Nicicum. În consecință, liderul politic nici măcar nu a clipit atunci când i s-a făcut această generoasă ofertă. Și, atenție, e greu de persupus că Liviu Dragnea nu ar fi discutat, în prealabil, pe această temă, consultându-l, cu președintele Klaus Iohannis. Care președinte, la rândul său, cu certitudine, a cerut și un punct de vedere din partea domnului Eduard Hellvig, directorul SRI. Sau procesul a fost exact invers? Respectiv ideea promovării domnului Adrian Țuțuianu să fi venit tocmai de la SRI?

Niciodată până în acest an de grație nu a existat un șef al Comisiei de control SRI care să fi făcut eforturile pe care le-a făcut Adrian Tutuianu de a identifica derapaje trecute și prezente ale respectivei instituții și de a delimita impactul negativ al unor acțiuni secrete SRI asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv asupra calității democrației din România. Este ușor de înțeles de ce domnul Adrian Țuțuianu a devenit extrem de incomod pentru SRI și, implicit, pentru președintele Klaus Iohannis, din poziția sa de președinte al Comisiei de control a activității SRI. Mai mult, acesta se pregătea și pentru a promova un nou pachet al legilor siguranței naționale care, odată adoptat, ar fi asigurat, cel puțin sub aspect juridic, ținerea sub control a unor instituții de forță.

Un pericol constituit de o persoană de anvergura lui Adrian Țuțuianu nu poate fi îndepărtat decât pe două căi. Fie discreditându-l și apoi scoțându-l din joc în baza unui dosar penal, în măsura în care s-a înfruptat din "borcanul cu miere", fie, în măsură în care omul a rezistat oricărei tentații, promovându-l într-o funcție importantă și îndepărtându-l, implicit, de activitatea de control a activității SRI. Ceea ce s-a și întâmplat. În mod elegant și inteligent și cât se poate de eficient, domnul Adrian Țuțuianu a fost aruncat pe horn. Nu ne rămâne decât să îi urăm succes ca ministru al Apărării.

PS: Promovarea în această funcție a domnului Adrian Țuțuianu este cu atât mai interesantă cu cât face parte dintr-un șir semnificativ de evenimente vizând politica de apărare. Nu cu multă vreme în urmă, viitorul prim-ministru al României, super controversatul Mihai Tudose, din postura de ministru al Industriei, a inaugurat cu pompă, la Moreni, tot în județul Dâmbovița, crearea unei societăți mixte româno-germane, destinată fabricării de autotransportoare militare. Întâmplător sau nu, la ceremonia respectivă a participat și Liviu Dragnea. Atâta Liviu Dragnea, cât și Mihai Tudose au omagiat, cu acest prilej, Germania și rolul pe care Berlinul îl joacă în strategia europeană de apărare. Întâmplător sau mai puțin întâmplător, după cum ne semnalează analistul Bobdan Tiberiu Iacob pe site-ul Inpolitics.ro, în aceeași zi, Liviu Dragnea a declanșat criză politică, anunțând că prim-ministrul Sorin Grindeanu a devenit indezirabil. Și, iată, îi urmează, la Palatul Victoria, Mihai Tudose.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Aruncarea pe horn a domnului Adrian Țuțuianu

Postat la: 29.06.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Din nou, sistemul a acționat. În forță și, în același timp, cu subtilitate. Serviciul Român de Informații a scăpat de domnul Adrian Țuțuianu. Printr-un procedeu numit aruncarea pe horn. Prin promovarea acestuia. Și, implicit, prin îndepărtarea lui de o zonă din care putea controla instituția de forță.

Deputatul Adrian Țuțuianu a fost, într-un trecut nu prea îndepărtat, timp de patru ani, președinte al Consiliului Județean Dâmbovița. S-a dovedit a fi un bun conducător. În același timp, este important de observat că Dâmbovița este un județ cheie din perspectivă industriei de apărare. Industria de apărare din Dâmbovița, până în 1989, a contribuit decisiv la plasarea României pe locul 8 în lume în ceea ce privește exporturile de armament. După 1989, industria de apărare a fost parazitată și apoi abandonată. A ajuns aproape în paragină. Dâmbovița nu a făcut excepție. A fost peste puterile conducătorilor locali să oprească acest proces. Consecința a fost intrarea în șomaj a unui număr extrem de mare de oameni supercalificati. Și pauperizarea unor întregi localități.

Informațiile de mai sus sunt importante pentru a înțelege de ce Serviciul Român de Informații a făcut o mișcare extrem de iscusită, propunându-i domnului Adrian Țuțuianu un job de nerefuzat. Din poziția de ministru al Apărării, el poate contribui decisiv la revigorarea întregii industrii de apărare în general și a industriei de apărare din Dâmbovița în special. Momentul este extrem de favorabil, întrucât România a luat o decizie înțeleaptă. Și anume să aloce cel puțin 2% din Produsul Intern Brut, câteva miliarde de euro pe an, întăririi capacității sale de apărare. Dacă negociatorii români nu sunt de-a dreptul tâmpiți, în mod direct și în mod indirect, aproape toți acești bani s-ar putea îndrepta, anual, către industria de apărare. Pe calea unor comenzi directe. Sau în baza unor contracte prin care cumpărăm tehnică de luptă de la partenerii noștri euroatlantici, dar cu condiția, de altfel prevăzută de lege, ca respectivele operațiuni să fie de tip offset. Achiziționam avioane F14 din Statele Unite, dar vânzătorul are obligația ca suma încasată să o investească în industria de apărare din România.

Cum ar fi putut refuza domnul Adrian Țuțuianu oferta de a deveni noul ministru al Apărării din România? Nicicum. În consecință, liderul politic nici măcar nu a clipit atunci când i s-a făcut această generoasă ofertă. Și, atenție, e greu de persupus că Liviu Dragnea nu ar fi discutat, în prealabil, pe această temă, consultându-l, cu președintele Klaus Iohannis. Care președinte, la rândul său, cu certitudine, a cerut și un punct de vedere din partea domnului Eduard Hellvig, directorul SRI. Sau procesul a fost exact invers? Respectiv ideea promovării domnului Adrian Țuțuianu să fi venit tocmai de la SRI?

Niciodată până în acest an de grație nu a existat un șef al Comisiei de control SRI care să fi făcut eforturile pe care le-a făcut Adrian Tutuianu de a identifica derapaje trecute și prezente ale respectivei instituții și de a delimita impactul negativ al unor acțiuni secrete SRI asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv asupra calității democrației din România. Este ușor de înțeles de ce domnul Adrian Țuțuianu a devenit extrem de incomod pentru SRI și, implicit, pentru președintele Klaus Iohannis, din poziția sa de președinte al Comisiei de control a activității SRI. Mai mult, acesta se pregătea și pentru a promova un nou pachet al legilor siguranței naționale care, odată adoptat, ar fi asigurat, cel puțin sub aspect juridic, ținerea sub control a unor instituții de forță.

Un pericol constituit de o persoană de anvergura lui Adrian Țuțuianu nu poate fi îndepărtat decât pe două căi. Fie discreditându-l și apoi scoțându-l din joc în baza unui dosar penal, în măsura în care s-a înfruptat din "borcanul cu miere", fie, în măsură în care omul a rezistat oricărei tentații, promovându-l într-o funcție importantă și îndepărtându-l, implicit, de activitatea de control a activității SRI. Ceea ce s-a și întâmplat. În mod elegant și inteligent și cât se poate de eficient, domnul Adrian Țuțuianu a fost aruncat pe horn. Nu ne rămâne decât să îi urăm succes ca ministru al Apărării.

PS: Promovarea în această funcție a domnului Adrian Țuțuianu este cu atât mai interesantă cu cât face parte dintr-un șir semnificativ de evenimente vizând politica de apărare. Nu cu multă vreme în urmă, viitorul prim-ministru al României, super controversatul Mihai Tudose, din postura de ministru al Industriei, a inaugurat cu pompă, la Moreni, tot în județul Dâmbovița, crearea unei societăți mixte româno-germane, destinată fabricării de autotransportoare militare. Întâmplător sau nu, la ceremonia respectivă a participat și Liviu Dragnea. Atâta Liviu Dragnea, cât și Mihai Tudose au omagiat, cu acest prilej, Germania și rolul pe care Berlinul îl joacă în strategia europeană de apărare. Întâmplător sau mai puțin întâmplător, după cum ne semnalează analistul Bobdan Tiberiu Iacob pe site-ul Inpolitics.ro, în aceeași zi, Liviu Dragnea a declanșat criză politică, anunțând că prim-ministrul Sorin Grindeanu a devenit indezirabil. Și, iată, îi urmează, la Palatul Victoria, Mihai Tudose.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE