ZC
ZC




ZC




Ambasadorul se lasă așteptat

Postat la: 12.06.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

Ambasadorul se lasă așteptat

Iată un dramatic paradox. În timp ce relațiile României cu Statele Unite și în special cu Casa Albă au ajuns la un nivel fără pecedent, nu același lucru se poate afirma referitor la raporturile dintre București și reprezentanții diplomatici ai partenerului nostru strategic, aflați aici în misiune. Și, evident, nu a făcut excepție nici Hans Klemm. Acesta pleacă din România, lăsându-ne un gust amar. Cum se explică această dramatică contradicție? Și în ce măsură ne putem pune speranțe într-o colaborare mai bună cu viitorul ambasador?

Sunt primul jurnalist, care a semnalat la momentul respectiv că domnul Hans Klemm urmă să fie desemnat după o lungă perioadă de vid ca ambasador în România. Și am făcut-o cu multă speranță. Bucuros că vom avea, în fine, un diplomat de carieră. Care va fi mai puțin preocupat decât alți ambasadori să-și încheie pe seama românilor afaceri personale. Într-un fel, am avut dreptate. În sensul că, spre deosebire de ceilați reprezentanți ai Statelor Unite, Hans Klemm s-a abținut să facă în România un business personal și agresiv. Ceea ce nu înseamnă că nu a făcut lobby, care în această țară se cheamă trafic de influență, în favoarea unor mari societăți de peste Ocean.

În schimb, Hans Klemm s-a purtat ca un elefnat într-un magazin de porțelan. Stilul său de lucru a fost tipic unui guvernator, care disprețuiește statul în care a fost acreditat și o populație pe care avea misiunea - o misiune ratată - de a o apropia și mai mult de cetățenii Americii, ajutând-o să înțeleagă și să prețuiască setul acestora de valori. Oferindu-le partenerilor de peste Ocean setul de valori al românilor.

Din această perspectivă, Hans Klemm va pleca din România cu coada între picioare. Lăsând amintiri urâte. Va fi greu să uităm fotografia acestuia cu steagul Ungariei, făcută în Ținutul Secuiesc, într-o perioadă tensionată, când conaționalii noștri semnalizau din nou în forță că își doresc o autonomie teritorială. E imposibil să uităm și cu atât mai puțin să trecem cu vederea modul disprețuitor în care Hans Klemm a tratat o temă extrem de sensibilă, cum este cea a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care nu se pot afirma sub nicio formă în absența unei independențe reale a Justiției. În calitatea sa de reprezentant al Statelor Unite la București, Hans Klemm nu avea cum să nu știe că în România democrația a fost înfrântă pe calea unor protocoale încheiate practic cu toate instituțiile democratice, în epicentrul cărora s-a aflat mereu Serviciul Român de Informații, cu care a colaborat extrem de strâns și prin încălcarea Constituției și a altor legi importante ale statului român. El nu avea cum să nu știe că românii au fost supravegheați în masă, inclusiv toți ofițerii superiori ai Armatei, cât de cât relevanți prin funcțiile lor.

Pleacă Hans Klemm. Ce urmează? Din câte auzim, va veni ca ambasador un apropiat al lui Donald Trump. Fost colaborator al acestuia în afaceri imobiliare. Nu avem cum să ghicim care va fi comportamentul acestuia. Dacă va reuși sau nu să repare ceva din ceea ce au stricat ceilalți ambasadori. Faptul că este un apropiat al lui Donald Trump și că este numit de acesta pe criterii politice și faptul că relațiile României cu Donald Trump sunt excepționale, s-ar putea să fie un sem de bun augur.

Se mai pune întebarea când anume ar putea sosi în România noul ambasador. Răspunsul nu este simplu deloc. Există foarte multe capitale în lume în care, în prezent, Statele Unite nu au ambasadori. Un ambasador nu poate fi numit în post fără a primi în prealabil acceptul comisiei de politică externă a parlamentului Statelor Unite. Ori, se știe, relațiile lui Donald Trump cu reprezentanții legislativului american sunt destul de tensionate. Mai ales în materie de politică externă. Odată propunerea făcută, comisia urmează să planifice o audiere a vitorului ambasador, după care se pronunță. Și abia după ce se consumă acest moment, poate fi prognozată o dată aproximativă la care acesta ar putea veni în România. Traseul respectiv nu a fost încă parcurs. Până atunci este posibil să mai treacă luni de zile.

De ce e important să avem cât mai repede un reprezentant al Departamentului de Stat cu rang de ambasador și care să fie un personaj apropiat de Donald Trump? Pentru că altfel, inerțial, întreg aparatul existent în Ambasada Statelor Unite de la București va lucra, se va informa, va sintetiza și va raporta la Washington în stilul în care a făcut-o și până acum. Întreținând contacte și consultând exclusiv reprezentanți ai vieții politice, ai presei și societății civile, care s-au dovedit a fi partizani ai statului nedrept, yesmeni ai lui Soros, adversari înverșunați ai drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, și a reformării sistemului de Justiție în sensul garantării independenței instanțelor de judecată. Sunt aceiași funcționari care cu o singură excepție au votat la alegeri în favoarea contracandidatului lui Donald Trump. De fapt, vorbim despre un aparat funcționăresc, care a semnalizat, semnalizează și va semnaliza și în continuare într-o direcție opusă celei dorite de președintele Statelor Unite, Donald Trump.

Cât timp noul ambasador al Statelor Unite la București se lasă așteptat, cât timp funcționarii ambasadei vor mai lucra inerțial, Ministerul român de Externe are datoria să afirme mai viguros decât oricând atât parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, cât și suveranitatea națională a României.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Ambasadorul se lasă așteptat

Postat la: 12.06.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Iată un dramatic paradox. În timp ce relațiile României cu Statele Unite și în special cu Casa Albă au ajuns la un nivel fără pecedent, nu același lucru se poate afirma referitor la raporturile dintre București și reprezentanții diplomatici ai partenerului nostru strategic, aflați aici în misiune. Și, evident, nu a făcut excepție nici Hans Klemm. Acesta pleacă din România, lăsându-ne un gust amar. Cum se explică această dramatică contradicție? Și în ce măsură ne putem pune speranțe într-o colaborare mai bună cu viitorul ambasador?

Sunt primul jurnalist, care a semnalat la momentul respectiv că domnul Hans Klemm urmă să fie desemnat după o lungă perioadă de vid ca ambasador în România. Și am făcut-o cu multă speranță. Bucuros că vom avea, în fine, un diplomat de carieră. Care va fi mai puțin preocupat decât alți ambasadori să-și încheie pe seama românilor afaceri personale. Într-un fel, am avut dreptate. În sensul că, spre deosebire de ceilați reprezentanți ai Statelor Unite, Hans Klemm s-a abținut să facă în România un business personal și agresiv. Ceea ce nu înseamnă că nu a făcut lobby, care în această țară se cheamă trafic de influență, în favoarea unor mari societăți de peste Ocean.

În schimb, Hans Klemm s-a purtat ca un elefnat într-un magazin de porțelan. Stilul său de lucru a fost tipic unui guvernator, care disprețuiește statul în care a fost acreditat și o populație pe care avea misiunea - o misiune ratată - de a o apropia și mai mult de cetățenii Americii, ajutând-o să înțeleagă și să prețuiască setul acestora de valori. Oferindu-le partenerilor de peste Ocean setul de valori al românilor.

Din această perspectivă, Hans Klemm va pleca din România cu coada între picioare. Lăsând amintiri urâte. Va fi greu să uităm fotografia acestuia cu steagul Ungariei, făcută în Ținutul Secuiesc, într-o perioadă tensionată, când conaționalii noștri semnalizau din nou în forță că își doresc o autonomie teritorială. E imposibil să uităm și cu atât mai puțin să trecem cu vederea modul disprețuitor în care Hans Klemm a tratat o temă extrem de sensibilă, cum este cea a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care nu se pot afirma sub nicio formă în absența unei independențe reale a Justiției. În calitatea sa de reprezentant al Statelor Unite la București, Hans Klemm nu avea cum să nu știe că în România democrația a fost înfrântă pe calea unor protocoale încheiate practic cu toate instituțiile democratice, în epicentrul cărora s-a aflat mereu Serviciul Român de Informații, cu care a colaborat extrem de strâns și prin încălcarea Constituției și a altor legi importante ale statului român. El nu avea cum să nu știe că românii au fost supravegheați în masă, inclusiv toți ofițerii superiori ai Armatei, cât de cât relevanți prin funcțiile lor.

Pleacă Hans Klemm. Ce urmează? Din câte auzim, va veni ca ambasador un apropiat al lui Donald Trump. Fost colaborator al acestuia în afaceri imobiliare. Nu avem cum să ghicim care va fi comportamentul acestuia. Dacă va reuși sau nu să repare ceva din ceea ce au stricat ceilalți ambasadori. Faptul că este un apropiat al lui Donald Trump și că este numit de acesta pe criterii politice și faptul că relațiile României cu Donald Trump sunt excepționale, s-ar putea să fie un sem de bun augur.

Se mai pune întebarea când anume ar putea sosi în România noul ambasador. Răspunsul nu este simplu deloc. Există foarte multe capitale în lume în care, în prezent, Statele Unite nu au ambasadori. Un ambasador nu poate fi numit în post fără a primi în prealabil acceptul comisiei de politică externă a parlamentului Statelor Unite. Ori, se știe, relațiile lui Donald Trump cu reprezentanții legislativului american sunt destul de tensionate. Mai ales în materie de politică externă. Odată propunerea făcută, comisia urmează să planifice o audiere a vitorului ambasador, după care se pronunță. Și abia după ce se consumă acest moment, poate fi prognozată o dată aproximativă la care acesta ar putea veni în România. Traseul respectiv nu a fost încă parcurs. Până atunci este posibil să mai treacă luni de zile.

De ce e important să avem cât mai repede un reprezentant al Departamentului de Stat cu rang de ambasador și care să fie un personaj apropiat de Donald Trump? Pentru că altfel, inerțial, întreg aparatul existent în Ambasada Statelor Unite de la București va lucra, se va informa, va sintetiza și va raporta la Washington în stilul în care a făcut-o și până acum. Întreținând contacte și consultând exclusiv reprezentanți ai vieții politice, ai presei și societății civile, care s-au dovedit a fi partizani ai statului nedrept, yesmeni ai lui Soros, adversari înverșunați ai drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, și a reformării sistemului de Justiție în sensul garantării independenței instanțelor de judecată. Sunt aceiași funcționari care cu o singură excepție au votat la alegeri în favoarea contracandidatului lui Donald Trump. De fapt, vorbim despre un aparat funcționăresc, care a semnalizat, semnalizează și va semnaliza și în continuare într-o direcție opusă celei dorite de președintele Statelor Unite, Donald Trump.

Cât timp noul ambasador al Statelor Unite la București se lasă așteptat, cât timp funcționarii ambasadei vor mai lucra inerțial, Ministerul român de Externe are datoria să afirme mai viguros decât oricând atât parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, cât și suveranitatea națională a României.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE