• Tweet

De aproape 20 de ani, problema persoanelor condamnate cu suspendare, cu amânarea executării pedepsei sau eliberate condiționat este ascunsă sub preș, existând riscul major ca acestea să comită noi infracțiuni.

În asemenea circumstanțe, nici nu este de mirare că rata recidivei se situează undeva între 40,33% - potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor - și 70% - conform unui membru CSM. În aceste condiții este incredibil de ce Guvernul Cioloș și ministrul Justiției, Raluca Prună, amână la nesfârșit suplimentarea numărului consilierilor de probațiune, care au misiunea de a-i supraveghea pe acești infractori aflați printre noi și a-i ajuta să se reabiliteze.

Astfel, s-a ajuns în situația aberantă ca un consilier de probațiune să aibă în supraveghere sute de persoane condamnate, când media europeană la acest capitol nu depășește 25. Ca să nu mai spunem că această categorie de personal, pe lângă supraveghere, mai are de îndeplinit o serie întreagă de activități în penitenciare, centre de detenție minori și chiar în instanțele de judecată, contribuind la înfăptuirea actului de justiție.

Ignoranța omoară probațiunea

Ajunși la exasperare, consilierii de probațiune s-au văzut puși în situația de-a recurge la metode sindicale de protest, pentru a determina autoritățile guvernamentale să le pese de soarta infractorilor aflați liberi pe străzi, de reintegrarea socială a acestora și, nu în ultimul rând, de siguranța cetățeanului și-a comunității. Așa fel încât instituția probațiunii să nu mai fie doar un asterix bifat pe agenda de lucru a sistemului judiciar românesc, ca să dăm bine în ochii Europei.

Împotriva ignoranței foștilor miniștrii ai Justiției, față de această problematică stringentă, s-au ridicat și în anii trecuți toate serviciile de probațiune din țară. Iar revendicările consilierilor au vizat în principal suplimentarea numărului angajaților, a dotărilor necesare activității specifice și asigurarea pazei de către Jandarmeria română, potrivit legii. Apropo de siguranța angajaților din serviciile teritoriale, după cum ne-au precizat surse din cadrul Direcției Naționale de Probațiune, abia de curând s-a făcut ceva.

Acolo unde activitatea de probațiune se desfășoară în sediile instanțelor judecătorești, paza este asigurată indirect de către jandarmi, deci n-ar fi o mare probleme. Cât privește serviciile care se află în alte clădiri, MAI n-a alocat resursele financiare, pentru că fostul ministru ai Justiției, Robert Cazanciuc, nu s-a obosit să solicite pază militarizată, puțin păsându-i de respectarea legalității și de siguranța propriilor angajați. Momentan s-a recurs la o soluție de compromis, și anume vizitele unor echipe mobile de jandarmi la sediile serviciilor de probațiune, din când în când. Ceea ce nu este nici pe departe satisfăcător, dat fiind mediul infracțional din care provin persoanele aflate în supraveghere.

Proteste ignorate pe bandă rulantă

În decembrie 2014, toți angajații Serviciului de probațiune Arad s-au aflat chiar în greva foamei, pentru trei zile, în cadrul unei inedite „Ștafete a demnității". Drept urmare, un secretar de stat din minister a trecut pe la câteva sedii din teritoriu, pentru a bagateliza demersul protestatarilor și-a formula angajamente generale care, oricum, n-au fost nici pe departe onorate.

În martie 2015, semnatari din 40 de servicii de probațiune au remis ministerului Scrisoarea deschisă „De ce să construim închisori, în loc să construim mentalități?" acțiune soldată cu răspunsuri lapidare și neangajante, de genul „am luat act", „vom analiza", „se va răspunde", „se va rezolva"; și-apoi tăcere.
Un alt demers asemănător a avut loc în decembrie anul trecut, concretizat printr-o Adresă referitoare la Serviciul de probațiune Arad, raportat la starea critică a sistemului de probațiune din România. Și aceasta rămas tot fără răspuns.

Consilierii de probațiune ies în stradă

Astfel de proteste ale consilierilor de probațiune au avut loc, inclusiv anul acesta, la Arad, București, Timiș, Iași, Bistrița, Vrancea, Botoșani, Suceava, Teleorman, Dâmbovița, Cluj și în alte județe, culminând în aceste zile cu pichetarea Ministerului Justiției din Capitală. Sindicaliștii din cadrul Serviciului de probațiune București au decis să picheteze Ministerul Justiției, începând de astăzi și până vineri, 22 aprilie anul curent, între orele 14.00 - 16.00, lor urmând să li se alăture pe parcurs și alți consilieri de probațiune din teritoriu, ajunși la capătul răbdării.

Într-un comunicat dat publicității de Crina Mocanu, președinta Sindicatului Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune, se atrage atenția conducerii ministerului că doar 21 de angajați au în supraveghere, la nivelul Capitalei, aproape 5.000 de condamnați liberi, ceea ce este strigător la cer. Alte nemulțumiri ale protestatarilor se referă la faptul că, în ultimii ani, niciun post de consilier de probațiune n-a fost scos la concurs, schema de personal rămânând aceeași, consilierii de probațiune sunt discriminați raportat la drepturile de care beneficiază alte categorii de personal din justiție, iar activității de probațiune nu i se acordă pază, cu toate că se lucrează cu infractori condamnați pentru diverse fapte antisociale.

Dan Coste

Raluca Prună (foto), ministrul Justiției, 3 aprilie 2016:

„Avem şi un sistem naţional de probaţiune care este într-o situaţie încă şi mai gravă decât a penitenciarelor, pentru că avem persoane care, ca efect al noului Cod penal şi noului Cod de procedură penală mai ales, în loc să meargă în penitenciar sunt sub supravegherea unui consilier de probaţiune. (...) Cu 355 de consilieri la nivelul întregii ţări avem 40.000 de persoane sub supraveghere, ceea ce este şi neserios şi aruncă în aer însăşi ideea de probaţiune".