• Tweet

Numit în fruntea Autorității de Supraveghere Financiară de Victor Ponta, fără a avea vreun dram de expertiză în acest domeniu, Mișu Negrițoiu a transformat instituția într-o fabrică de făcut bani murdari prin jecmănirea populației. Acesta și-a fixat o leafă de cel puțin trei ori mai mare decât a președintelui Klaus Iohannis, iar cel mai prost angajat al său câștigă lunar mai mult decât un deputat ori senator.

Deși este o autoritate tolerată de stat, Parlamentul numind președintele, ASF nu se finanțează de la buget, ci din propriile activități de reglementare, supraveghere și control a pieței asigurărilor. Adică, primește bani exact de la cei pe care trebuie să-i controleze - chipurile protejând consumatorul -, ceea ce este de-a dreptul scandalos. Ba mai mult, autoritatea înregistrează și profit, astfel că după ce 70% din fondurile astfel dobândite se duc pe salarii nesimțite, 80% din restul rămas se face venit la bugetul de stat.

Fișă personală

Mișu Negrițoiu s-a născut în comuna Dăbuleni din județul Dolj, în urmă cu 65 de ani, are doi copii, dar a divorțat, recăsătorindu-se cu amanta Cristina Cosniceru, cu 22 de ani mai tânără, care i-a stat alături în ultimii 13 ani. Înainte a lucrat în comerțul exterior, fiind detașat în SUA până în 1984. După revenire susține un examen de promovare pentru rangul de consilier II, funcție de ambasadă care în regimul comunist era atribuită ofițerilor de securitate. După 1989 ajunge consilierul lui Ion Iliescu, apoi viceprim-ministru, ministru și deputat PSD.

În mai 1997 demisionează din Parlament, pentru o funcție la grupul olandez ING, nouă ani mai târziu ajungând director general cu un salariu de zeci de mii de euro (43.000 de euro la nivelul anului 2013).
În 2012, Negrițoiu este demis din funcția de director general, când probabil câștiga mult mai mult, în urma unui scandal de proporții internaționale, însă nu va fi dat afară, pentru că știa prea multe despre activitatea grupului bancar. Mai rămâne la ING pana la sfârșitul lui 2013, în funcția neexecutivă special creată de chairman, când este propus șef la ASF.

Scandalul embargoului

În 2012, grupul olandez ING a acceptat să plătească Statelor Unite suma de 619 milioane de dolari, în compensație pentru încheiarea unei ample investigații vizând anumite operațiuni desfășurate prin România, care au încălcat embargoul impus Iranului. Ulterior, mai mulți angajați ai ING au fost dați afară fără drept de apel, sancționați sau debarcați din board, precum Mișu Negrițoiu.

La numirea în funcția de președinte al ASF, după ce Dan Radu Rușanu a fost arestat în scandalul Băncii Carpatica pentru favorizarea infractorului și influențarea declarațiilor martorilor, Mișu Negrițoiu a fost îndelung contestat de Parlament. Acesta fusese propus de premierul de-atunci, Victor Ponta și susținut de PSD, formațiune politică în care are vechi state de plată.

Isărescu, avocatul lui Negrițoiu

Unul dintre cei mai activi susținători ai președintelui ASF de azi este Guvernatorul BNR, tovarăș cu acesta în Clubul de la Roma și probabil frate în vreo lojă masonică. Față de reproșurile referitoare la implicarea în scandalul embargoului, Mugur Isărescu a apreciat că Negrițoiu ar avea o problemă, care trebuie pusă în dimensiunea ei, ca „să nu fim mai catolici decât Papa".

A mai promis că va investiga situația, prin intermediul directorului general al Direcției Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză și va trage o concluzie. Vezi Doamne, „Negrițoiu nu a acționat de capul său, mai mult ca sigur", a considerat Isărescu. De prisos să mai menționăm că investigația a fost degrabă mușamalizată și s-a pupat Piața Independenței. Nu înainte ca Guvernatorul să mintă cu nerușinare, susținând că Mișu Negrițoiu „are experiența necesară pentru a conduce ASF", când realitatea îl contrazice flagrant, acesta nelucrând nici măcar o zi în domeniul asigurărilor.

Olteanul merge mai departe

În 2008, Negrițoiu a fost implicat într-un grav accident de mașină în care și-a pierdut viața un pensionar din Turnu Măgurele. Poliția a mușamalizat cazul, iar bancherul a suportat cheltuielile de înmormântare, promițând cu mâna pe inimă sprijin etern familiei îndoliate. Care sprijin s-a materializat prin donarea sumei de 1.000 de lei o singură dată, după care n-a mai răspuns familiei la telefon.

La un timp după numirea în fruntea ASF, Parlamentul i-a cerut demisia pentru implicarea sau impasibilitatea de care a dat dovadă în falimentul Companiei de asigurări Astra, patronată de cunoscutul om de afaceri Dan Adamescu. Dar Mișu Negrițoiu a rămas de neclintit, pentru că situația ar fi fost cunoscută de cinci ani, el însuși „neavând ce să-și reproșeze".

Din unele surse, omul s-ar afla în aceste zile în atenția DNA, deoarece în complicitate cu un executor judecătoresc a ridicat sechestrul de pe bunurile lui Dan Adamescu, permițându-i acestuia să le înstrăineze. Iar prejudiciul preliminar adus statului se ridică la circa 500 de milioane de lei. Același Negrițoiu ar mai fi acuzat că protejează Compania de asigurări Omniasig, cercetată de procurorii de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Trombon la ANI

Mișu Negrițoiu se află și în colimatorul Agenției Naționale de Integritate, pentru o posibilă stare de incompatibilitate și furnizare de informații incorecte cu privire la propria avere. În această vară, președintele ASF apărea ca administrator în patru firme din orașul Buzău, dar în declarația de avere n-a menționat nicio sumă de bani încasată pe acest segment.

Inițial, Negrițoiu a susținut că starea de incompatibilitate n-ar fi reală, deoarece el n-ar mai fi demult administrator în respectivele firme și că vinovăția aparține Oficiului Național al Registrului Comerțului, care n-ar fi operat ultimele modificări. Ulterior, și-a adus aminte că, și dacă a fost administrator în cele patru firme, n-a încasat niciun ban de la acestea, activând „pro bono". Și că de aceea nu a trecut nimic în declarația de avere, dacă-i vine cuiva să creadă un asemenea indecent trombon.

Dan Coste