El este omul care a cedat Ungariei gazele din Marea Neagră

• Tweet

Pe fondul celei mai recente dispute din Parlament și din media - cea legată de Legea offshore, care, odată adoptată, va institui condiții oneroase pentru statul român în raport cu firmele străine care ar urma să extragă gaze naturale din Marea Neagră -, PSnews.ro ține să vă amintească o serie de informații sensibile despre omul de numele căruia se leagă începutul întregii controverse.

Este vorba despre Ion (Nelu) Sterian (foto sus), cel care din august 2017 ocupă funcția de director general al Transgaz (simbol BVB: TGN), companie-fanion a statului român, transportatorul național de gaze naturale.

Fost membru PNL și candidat din partea acestui partid - deși fără succes - în alegerile locale și parlamentare ale anului 2008, Sterian a fost ghidat în cariera politică începută la Brăila de către un om cunoscut pentru aranjamentele făcute pentru Călin Popescu-Tăriceanu (l-am numit pe Vlad Moisescu). Apoi Ion Sterian a fost preluat de către gruparea Dorin Cocoș-Daniel Moldoveanu (consilier prezidențial în securitate pe vremea lui Traian Băsescu), pentru ca ulterior același Nelu Sterian să ajungă sub protecția Baronului Energiei, Daniel Chițoiu, omul cu banii de la ALDE (în prezent secretar general al partidului). De 11 ani neîntrerupți, Nelu Sterian face jocurile la Transgaz. Nu de alta, dar - așa cum arată chiar propriul CV, publicat pe site-ul companiei - fostul politician este încă din 2007 membru în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la TGN, numit de către guvernul Tăriceanu.

Iată ce scria Ziare.com în februarie 2018 despre Ion Sterian:

„Transgaz, firma importanta din portofoliul energetic al statului roman este condusa de catre uluitorul Ion Sterian, un inginer de petrol si gaze, care intre 2002-2006 a capatat doua diplome de master, in „Management si Dezvoltare Rurala" si in „Alimentatie Publica si Agroturism", ambele la Universitatea de Agronomie din Bucuresti.

Un adevarat erudit, in anul 2007, Sterian mai capata o diploma de la Colegiul National de Aparare, in „Securitate si buna guvernare".

Incepand cu anul 2006, cariera fulminanta a acestui personaj tenebros se desfasoara la Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, in diverse functii, adus aici de catre protectorul sau, fostul dirijor al PNL in era Tariceanu, celebrul Vlad Moisescu, dar pastrat cu grija si de PDL-ul lui Traian Basescu".

Nelu Sterian nu este nici pe departe un anonim în ochii presei. De pildă: România Liberă atrăgea atenția în noiembrie 2016 că executivul tehnocrat din acea perioadă - cel al lui Dacian Cioloș - îl păstrase pe Sterian în fruntea bucatelor, DEȘI acesta figura într-un dosar greu al DNA.

„Numele lui Ion Sterian a apărut pe lista persoanelor care l-au ajutat pe Horia Simu Șchiopu să obțină o despăgubire de 8.750.000 euro de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), pentru un teren din Constanța. Procurorii anticorupție susțin că terenul a fost supraevaluat cu suma de 7.875.000 lei. Pentru contribuția sa, Ion Sterian ar fi primit o șpagă de aproximativ 1,6 milioane lei. Cu toate acestea, a rămas pe funcțiile pu-blice deținute fără a fi deranjat de procurori. De ce? Pentru că procurorii l-au transformat în martor denunțător.

Horia Simu Șchiopu a cumpărat cu 700.000 de euro drepturile litigioase pentru un teren de 25 ha din Constanța, în 2009, prin offshore-ul Rosintaly Management Limited. După ce a obținut drepturile litigioase, Simu a anunțat că va oferi 25% din suma de 8,75 milioane euro pe care urma să o primească de la ANRP celor care îl ajută să urgenteze obținerea despăgubirilor de la stat. Imediat, pe filieră a intrat Daniel Moldoveanu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și fost șef al Comunității Naționale de Informații. Simu a acceptat să îi dea 10% lui Ionuț Birișu, în spatele căruia se aflau Daniel Moldoveanu și Ion Sterian, iar 15% au ajuns la Aurel Nicolae, băgat la înaintare de Dorin Cocoș și Gabriel Georgian Surdu, fost șef al RA-APPS.

Cei șase șpăgari au povestit în fața procurorilor DNA cum s-au împărțit banii. Din declarațiile lor, rezultă că partea de 10% preluată de Ion Birișu a fost de 3,59 milioane lei, iar banii s-au împărțit astfel: Ion Sterian a primit 45% (aproximativ 1,6 milioane lei), Daniel Moldoveanu - 30%, iar restul au fost opriți de Birișu. Cealaltă grupare i-a dat 400.000 euro Crinuței Dumitrean, fostă șefă de la ANRP, 40.000 euro au ajuns la Aurel Nicolae, iar restul sumei a fost împărțit de Cocoș și Surdu.

Dar Direcția Națională Anticorupție, în loc să recupereze banii statului de la cei care au luat șpaga de la Simu, a preferat să-i transforme în martori denunțători și să-i lase cu banii", relatau jurnaliștii de la RL.

Acum ajungem la esența problemei: cum a intrat Ungaria în extrem de bănoasa schemă a exploatării hidrocarburilor românești. Același site Ziare.com face un sumar al evenimentelor derulate în perioada 2016-2018, avându-l în centru pe Nelu Sterian:

„- pe 9 septembrie 2016, la Budapesta, Transgaz a semnat contractul prin care a primit finantarea de 179,4 de milioane de euro de la Uniunea Europeana pentru sectiunea romaneasca a conductei BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria);

- pe 16 mai 2017, Petru Vaduva, directorul general al Transgaz demisioneaza „din motive personale", fiind inlocuit cu Ion Sterian, pana atunci presedinte al Consiliului de Administratie al Transgaz; ministrul Economiei, patronul Transgaz, era un alt brailean (ca si Sterian) celebru, Mihai Tudose, cel care, din postura de premier avea sa ameninte cu spanzuratoarea pe secuii care ar fi arborat steagul asa-zisului Tinut Secuiesc;

- pe 21 iulie 2017, FGSZ (operatorul maghiar de transport gaze, parte a grupului MOL) anunta Comisia Europeana ca proiectata conducta BRUA, sustinuta si finantata de Bruxelles, nu va mai ajunge pana in Austria, ci se va opri in Ungaria;

Transgaz era informata, se pare, despre intentia Ungariei de cel putin doua zile, cand a semnat un memorandum de intelegere privind coridorul vertical de transport al gazelor naturale. Memorandumul a fost semnat cu operatorul ungar FGSZ, in conditiile in care acesta ar fi anuntat ca doreste limitarea transportului gazelor pe teritoriul sau, nu mai departe pana in Austria. De altfel, la adresa de pe site-ul Transgaz continutul acestui document nu mai este disponibil public!!!

- pe 22 iulie 2017, insa, Sterian se declara inocent: «Suntem in faza de finalizare a licitatiilor si, in octombrie, de desemnare a ordinii de incepere a lucrarilor. Nu este pus in pericol contractul de finantare de 180 de milioane de euro, acordat de catre Comisia Europeana. Omologul Transgaz din Ungaria, FGSZ, a luat decizia de investitie in martie, prin care confirma la capacitate ferma de river-flow intre Ungaria si Romania de 1,75 miliarde de metri cubi». Problema este la BRUA 2, care ar trebui sa ajunga de la capacitatea de 1,75 mld. de metri cubi pe an la 4,4 mld. de metri cubi. «FGSZ ne-au adus la cunostinta ca ei vor confirma capacitatea ferma la granita Ungaria-Romania de 4,4 mld. de metri cubi, dar vor redimensiona investitiile pe teritoriul Ungariei, afirmand ca ei au capacitati existente de transport»".

Dacă procurorii DIICOT ar vrea să facă pe bune un dosar de înaltă trădare, ar trebui să pună lupa pe licitația secretă prin care Transgaz a cedat în toamna anului 2017 capacitatea de rezervare a gazelor descoperite în Marea Neagră. Repetăm: licitația a fost SECRETĂ, câștigătorii fiind două companii din Ungaria. Una dintre ele, MET România Energy SA, are legături cu oameni din Federația Rusă și anturajul premierului ungar Viltor Orban. De altfel, societatea-mamă (MET Holding) este controlată de către grupul ungar MOL, după cum arăta Ziarul Financiar în mai 2017. Informația despre afacerile MET în Rusia este cât se poate de publică, figurând chiar pe site-ul firmei, într-un comunicat ce anunță extinderea afacerilor în țara condusă de către Vladimir Putin.

Discuția despre exploatarea rezervelor din Marea Neagră ar trebui sa înceapă de la oamenii implicați în afacere și de la un adevăr șocant: rezervele offshore de gaze naturale ale României nu mai sunt ale noastre. Iar Nelu Sterian știe cât se poate de bine acest lucru.

Despre gravitatea Legii offshore, care își așteaptă votul final în Camera Deputaților, puteți citi în linkul de mai jos. Pe scurt, ideea este următoare: odată adoptat actul normativ, statul român va fi obligat să înghețe nivelul redevențelor la nivelul anului 2018, să renunțe la impozitarea oricărui venit suplimentar obținut de către o companie sau alta care exploatează gaze naturale în Marea Neagră (venituri rezultate ca urmare a liberalizării pieței) și - mai grav - același stat român va fi constrâns să returneze companiei respective orice impozit ar fi aplicat pe veniturile suplimentare după intrarea în vigoare a noii Legi off-shore.