• Tweet

Judecătorii Anca Cristina Buta și Florin Moțiu, de la Curtea de Apel Timișoara, deși cercetați în trecut de DNA, iar în prezent ocoliți în mod curios de procurorii DIICOT refuză să se recuze, favorizând clanul Gavrilescu. Doar ÎCCJ, care judecă în aceste zile cererea de strămutare a dosarului de faliment al SC HERCULES SA la altă instanță mai poate impune respectarea legalității.

Încă din anul 2001, când SC HERCULES SA Băile Herculane a fost supusă unor proceduri prealabile de privatizare, clanul Gavrilescu, compus din fiul Alexandru, soția Antoanela, mama Artimiza și tatăl Gavril au căutat o breșă care să-i permită căpușarea societății. Totul s-a derulat de-a lungul timpului prin intermediul mai multor firme înființate în acest scop de către Gavrilești. În cele din urmă, cu complicitatea unor avocați, executori judecătorești și altor interpuși, HERCULES SA a ajuns datoare vândută la clanul Gavrilescu, în baza unor documente false. Cum a fost posibil?

Buta și Moțiu intră în scenă

Inițial, Tribunalul Caraş-Severin a constatat că pretențiile clanului Gavrilescu la patrimoniul HERCULES sunt total neavenite și fără niciun fundament. Numai că, în recurs, Curtea de Apel Timișoara a răsturnat situația la 180 de grade, îmbogățind căpușele la care facem referire. Mai exact, judecătorii Anca Cristina Buta și Florin Moțiu (in foto) au scos societatea din Băile Herculane datoare vândută la firmele Gavrileștilor, fără ca între acestea să existe vreun contract, împrumut sau vreo relație comercială ori de altă natură.

În 2007 şi 2008, cotidianul ZIUA a dezvăluit pe larg cum hotelul Minerva al SC HERCULES SA a fost „utilat" de către Alexandru Gavrilescu cu nişte aparate de aer condiţionat la mâna a doua, pentru care a pretins nu mai puţin de 5.500 USD bucata. Astfel a reuşit să se înscrie la masa credală a societăţii cu suma de 5 milioane de lei. Ceea ce a destabilizat complet SC HERCULES, fapt care a dus la vânzarea forţată a patrimoniului acesteia şi declanşarea insolvenţei. În a doua etapă, după o pregătire de mai mulţi ani, clanul Gavrilescu a mai prezentat două creanţe false de 500.000 şi 600.000 de euro, însă judecătorul sindic de la Tribunalul Caraş-Severin le-a respins ca fiind nelegale. Numai că Gavrilescu a declarat apel la Curtea de Apel Timişoara, iar aici, după ce s-au schimbat mai multe complete de judecată din cauza unor abţineri şi recuzări, dosarul a ajuns, paradoxal, tot pe mâna judecătorilor Anca Cristina Buta şi Florin Moţiu.

Judecătorii vor să-și ducă isprava până la capăt

Și în prezent, soarta celor două creanţe false ale lui Gavrilescu se judecă la Curtea de Apel Timișoara. Și ce judecători se ocupă de această poveste? Dacă vă vine să credeți, tocmai Anca Cristina Buta și Florin Moțiu, care au îmbogățit anterior nelegal clanul Gavrilescu. Altfel spus, după ce l-au făcut milionar în baza unor acte false, cei doi judecători intenţionează să participe activ, din nou, la rotunjirea conturilor bancare ale Gavrileştilor, în totalul dispreț al noțiunii de legalitate, pe care tocmai ei ar trebui s-o apere și s-o promoveze. Şi aceasta, cu toate că falsurile efectuate de Gavrilescu au fost date-n vileag, într-un dosar penal care-şi urmează cursul la DIICOT.

Ca o paranteză, la Curtea de Apel Timișoara se petrec de multă vreme tot felul de ciudățenii. Dintre acestea remarcăm scandalul iscat în jurul falimentării SC MOLDOMIN SA, în care a fost implicat vicepreședintele acestei instanțe, judecătorul Cătălin Șerban. Omul legii a pretins părții interesate o șpagă de 60.000 de euro, susținând că îi poate determina pe colegii săi judecători, Anca Cristina Buta și Florin Moțiu, să răstoarne situația în recurs în favoarea mituitorilor. Ca să nu mai existe niciun dubiu privind această maşinaţiune, Cătălin Șerban a negociat șpaga telefonic din locuința colegei sale, judecătoarea Buta, fiind interceptat de organele de urmărire penală.

Robe pătate

În decizia pe care o vor lua, magistrații ÎCCJ trebui să țină cont de câteva argumente forte:
1. După ce în 2007 firmele-fantomă ale clanului Gavrilescu au fost admise nelegal ca datorie a HERCULES SA, împotriva judecătorilor Buta și Gavrilescu a fost depusă o plângere penală la DNA. Procurorii anticorupție au mimat o anchetă, după care praful s-a așternut peste dosar.
2. În septembrie 2015, DIICOT a pus în mișcare o acțiune penală - Dosar nr. 93/D/P/2015 -, în care sunt demonstrate, cu lux de amănunte, toate scamatoriile comise la Băile Herculane, inclusiv modalitatea prin care instanța timișoreană a îmbogățit fără niciun document justificativ valabil clanul Gavrilescu.
3. Unii dintre creditorii HERCULES au solicitat celor doi judecători suspendarea procesului, până la soluţionarea dosarului penal aflat în lucru, însă judecătorii Buta și Moțiu au favorizat infractorii, respingând această cerere legitimă. Ceea ce înseamnă că, daca clanul Gavrilescu va pune mâna pe banii societăţii din Băile Herculane şi ulterior vor fi găsiţi vinovaţi pentru devalizarea SC HERCULES SA, se va înregistra un nou prejudiciu. Tot prin mijlocirea celor doi judecători, care au dat decizii netemeinice, nelegale şi cu rea-credinţă.
4. Şi un ultim aspect: judecătorii Anca Cristina Buta şi Florin Moţiu, care deocamdată nu sunt nici măcar suspecţi în ceea ce priveşte devalizarea frauduloasă a SC HERCULES SA, au refuzat să se abțină de la judecarea cauzei, cu toate că li s-a atras atenţia că s-au pronunţat odată în această speţă controversată, când cu recunoaşterea clanului Gavrilescu drept creditor, pe bază de acte false. Acum ar fi anormal și total nelegal să le admită noile creanțe scoase din burtă, pe care Tribunalul Caraș-Severin le-a respins, exact la fel ca în urmă cu zece ani, când Curtea de Apel Timișoara a schimbat în tot și nejustificat decizia primei instanțe.

Dan Coste